Premium
Peste 200 de copii evacuaţi dintr-un orfelinat aflat într-o zonă de conflict din Ucraina au sosit sâmbătă în oraşul Liov (vestul Ucrainei) la finalul unei călătorii de 24 de ore cu trenul însoţiţi de supraveghetorii lor, informează Reuters.
Cei 215 copii, de la copii mici la adolescenţi, au părăsit orfelinatul din Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, în ziua când centrala nucleară din apropiere a fost lovită de bombardamentele ruse.
''Mi se rupe inima'', a spus Olha Kucher, directoarea orfelinatului creştin central din Zaporojie, după care a început să plângă. ''Vă rog să mă iertaţi... Pur şi simplu nu-mi găsesc cuvintele. Şi îmi pare atât de rău pentru copiii aceştia. Sunt atât de mici''.
După lăsarea întunericului şi a frigului, copiii au aşteptat răbdători pe un peron, cei mai mari având grijă de cei mici, până când personalul orfelinatului s-a asigurat că nu lipseşte nimeni, potrivit Agerpres.ro.
Cei mai mici strâng în braţe jucării de pluş. Niciunul dintre copii nu plânge şi nici nu se lamentează.
Vladimir Kovtun, în vârstă de 16 ani, spune că acum se simte în siguranţă. ''Este înspăimântător să rămâi în Zaporojie atunci când sirenele de avertizare pentru raidurile aeriene se declanşează, iar noi trebuie să mergem mereu să stăm în adăposturile subterane''.
Copiii, ţinându-se de mână, au fost conduşi prin zona caselor de bilete asaltate de numeroşi ucraineni. Doar vineri peste 65.000 de refugiaţi au trecut prin gară, potrivit primarului din Liov, Andrei Sadovi.
Copiii s-au îmbarcat apoi la bordul autocarelor care urmează să-i transporte la noua lor casă, în ţara vecină Polonia.
Va dura câteva ore până când vor trece graniţa. Pentru Kucher, directoarea orfelinatului, perspectiva siguranţei copiilor după o zi atât de tensionată a declanşat un amestec de emoţii: tristeţe, uşurare şi furie.
''Nu vrem să plecăm din Ucraina - ne iubim ţara'', a spus ea. ''Dar din păcate trebuie să plecăm''.
După ce copiii au fost toţi îmbarcaţi, Kucher a mai spus:''Putin omoară pur şi simplu oameni... Nu înţeleg de ce ruşii nu cred că suntem bombardaţi, că noi şi copiii noştri suntem ucişi''.
