Premium
Peste 300 de organizaţii neguvernamentale active în domeniul protecţiei copilului, asistenţei victimelor traficului de persoane, violenţei domestice, drepturilor omului, au adresat o scrisoare deschisă premierul Ludovic Orban în care îi cer să explice acţiunea Guvernului de a contesta la CCR legea care majorează pedepsele agresorilor sexuali împotriva minorilor. Reprezentanţii acestor asociaţii amintesc că numai în 2019, conform Poliţiei Române au fost violaţi 197 copii şi 918 femei, o victimă decedând şi au fost înregistrate 328 agresiuni sexuale, dintre care 103 cu minor. Ei cer explicaţii de la liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, cu privire la exceptarea de la vot, în plenul din 28 iulie, a unui proiect de lege care prevede că împăcarea victimei cu agresorul nu mai atrage înlăturarea răspunderii penale, iniţiativă legislativă care aparţine deputaţilor PNL Adriana Săftoiu, Gabriel Andronache şi Tudoriţa Lungu.
Citește și: Avocatul Gheorghe Piperea torpilează Guvernul Orban: ‘O prostie cât casa’
„307 organizaţii neguvernamentale active în domeniul protecţiei copilului, asistenţei victimelor traficului de persoane, violenţei domestice, drepturilor omului, independente sau grupate în federaţii şi reţele din domeniul serviciilor sociale şi acţiunii civice vă solicită explicaţii publice cu privire la contestarea la Curtea Constituţională a României de către Guvernul României a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal şi a art 223 din Legea 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, prin care era prevăzută majorarea pedepselor pentru pedofili şi violatori şi imprescriptibilitatea acestor fapte. În România, care se confruntă cu o incidenţă crescută a infracţiunilor de viol şi pedofilie, având în vedere gravitatea excepţională a acestor fapte, dificultatea cu care se instrumentează aceste dosare şi durată mare de la momentul infracţiunii, până la o eventuală condamnare, nu înţelegem ce resort a făcut Guvernul României să apere aceşti infractori, chiar împotriva votului dat de senatorii şi deputaţii propriului partid”, conform scrisorii deschise adresate premierului Orban şi liderului deputaţilor PNL, Florin Roman.
Citește și: Mutarea pandemiei! Gigantul Kaufland nu se sperie de coronavirus
Sursa citată precizează că „numai în 2019, conform Poliţiei Române au fost violaţi 197 copii şi 918 femei, o victimă decedând şi au fost înregistrate 328 agresiuni sexuale, dintre care 103 cu minor”.
„Au fost reclamate Poliţiei Române 643 acte sexuale cu minor, 53 cu victimă sub 13 ani şi 412 cu victimă între 13 şi 15 ani. Conform statisticilor oferite de Consiliului Superior al Magistraturii, 2037 dosare privind actul sexual cu un minor au ajuns în instanţele româneşti în ultimii cinci ani, alături de alte 355 de dosare de viol cu victimă sub 16 ani. Nu în puţine cazuri vedem cum instanţele de judecată consideră că victime cu vârste fragede îşi pot da consimţământul, în timp ce infractorii sexuali primesc pedepse cu suspendare. Toate acestea în condiţiile în care nu avem un sistem de reintegrare a condamnaţilor şi pe prevenire a recidivei”, se arată în scrisoare.
Citește și: Un cunoscut epidemiolog ne dă vești excelente: În România, epidemia a intrat în etapa de scădere progresivă
„Cum este posibil ca Guvernul României să conteste aceste acte normative care să descurajeze astfel de infracţiuni şi să se adreseze Curţii Constituţionale a României” din perspectiva infractorului”? Urmările acestor traume majore pentru victime sunt uneori imposibil de vindecat şi mutilează existenţa copiilor şi femeilor, a căror perspectivă este suferinţa pentru toată viaţa”, mai întreabă reprezentaţii organizaţiilor neguvernamentale.
Sursa amintită menţionează că a fost făcută „o altă modificare importantă a art. 199 (alin 2) din Legea 286/2009 privind Codul Penal, care ar fi descurajat infracţiunile de violenţă domestică prin faptul că împăcarea victimei cu agresorul nu mai atrage înlăturarea răspunderii penale, deşi trecută pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor în 28.07.2020, a fost exceptată de la vot. Raportul final pentru PLX 103/2018- iniţiativa la care facem referire, există inclusiv pe site-ul Camerei Deputaţilor. Tot acolo există şi un aviz negativ din partea Ministerului Justiţiei (Guvernului), fără explicaţii”.
Citește și: Sporuri de până la 40%! Cine sunt românii care vor beneficia de ele
Reprezentanţii ONG, solicită explicaţii de la premier a „acelor acţiuni ale Ministerului Justiţiei şi ale Guvernului pe care îl conduceţi: contestarea la CCR a unei modificări care să descurajeze infracţiunile de pedofilie şi viol şi avizul negativ pentru o altă modificare ce ar face posibilă pedepsirea oricărui agresor din familie”.
Aceştia îi cer liderului deputaţilor PNL, Florin Roman, să lămurească exceptarea de la vot a unui proiect de lege iniţiat de liberali care vizează că împăcarea victimei cu agresorul nu înlătură răspunderea penală.
Citește și: DNA intră la rupere! Fost director al Apelor Române, reţinut pentru luare de mită
„Vă solicităm şi dumneavoastră explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse de dumneavoastră ca lider de grup, pentru susţinerea votării acestui proiect, având în vedere că iniţiatorul este deputat PNL. Care este motivul amânării votului pe PLX 103/2018 în Camera Deputaţilor, la o şedinţă la care grupul pe care îl conduceţi poate construi majoritatea la vot? Precizăm că orice amânare a votului mai scapă nişte agresori nepedepsiţi, aşa că vă solicităm urgentarea votului final. Aşteptăm public aceste explicaţii, pentru a ne fi clar cine în slujba cui lucrează”, conchide sursa menţionată.
Executivul a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea care majorează pedepsele pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor. Actul normativ, adoptat decizional de către Camera Deputaţilor pe 30 iunie, introduce şi prevederea potrivit căreia violul şi actul sexual cu un minor sunt infracţiuni pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală.
Citește și: Ultimă oră! A anunțat că va candida la funcţia de primar
Guvernul argumentează că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.
