România are nevoie de prevenție antidrog înainte ca adolescenții să devină consumatori. Peste 50.000 de participanți la campanie națională „Conștient, nu dependent”.
Un adolescent care nu a consumat niciodată droguri are nevoie de altfel de sprijin decât un adult care se confruntă deja cu dependența. Pentru primul, provocarea poate apărea într-un grup de prieteni, atunci când cineva îi propune să încerce o substanță și îl asigură că nu există niciun pericol. În acel moment, simpla cunoaștere a riscurilor poate să nu fie suficientă pentru a spune „nu”.
Tocmai această diferență se află în centrul programelor moderne de prevenție din mai multe state europene. Mesajele generale despre pericolul drogurilor sunt completate cu activități prin care adolescenții învață să gestioneze presiunea anturajului, să își înțeleagă emoțiile și să ia decizii în situații dificile.
În România, campania națională „Conștient, nu dependent”, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a ajuns în 2026 în peste 30 de orașe. La întâlnirile cu specialiști au participat peste 50.000 de copii, tineri, profesori și părinți, iar acțiunile continuă până la sfârșitul anului.
Ce fac diferit școlile din Franța și Germania
În Franța, programul de prevenție Unplugged, destinat elevilor de 12–14 ani, a fost implementat în 267 de colegii începând din 2019. În locul unor simple prelegeri despre efectele drogurilor, profesorii folosesc exerciții interactive, jocuri de rol și discuții despre influența grupului.
Programul a fost evaluat de Santé publique France, instituția franceză de sănătate publică. Rezultatele obținute în rândul elevilor au arătat reduceri semnificative ale consumului și inițierii consumului de tutun, alcool și canabis.
Germania folosește, la rândul său, programe adaptate vârstei. Institutul Federal pentru Sănătate Publică promovează „Cannabis Kompakt”, care include trei sesiuni educaționale de câte 90 de minute, și „Cannabis – Quo vadis?”, un atelier în care adolescenții discută despre riscuri și despre informațiile greșite asociate consumului.
Pentru părinți există materiale separate, care îi ajută să abordeze problema acasă. Cu alte cuvinte, adulții primesc instrumente pentru comunicare și recunoașterea problemelor, în timp ce elevii exersează comportamente care îi pot ajuta să evite consumul.
Abordarea este susținută de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA). Potrivit specialiștilor europeni, informarea despre efectele drogurilor, folosită singură, nu are un impact demonstrat asupra comportamentului. Programele care dezvoltă competențele sociale și emoționale ale elevilor oferă rezultate mai promițătoare.
Peste 50.000 de participanți la întâlnirile antidrog din România
Această orientare către prevenția timpurie se regăsește și în campania „Conștient, nu dependent”, desfășurată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
În cadrul întâlnirilor organizate în țară, expertul antidrog Cătălin Țone discută cu adolescenții despre riscurile consumului, influența anturajului și situațiile în care o propunere aparent nevinovată poate ascunde consecințe grave.
Psihologul Gabriela Maalouf, expert educațional al Fundației, abordează dificultățile emoționale ale adolescenților și relația cu părinții. Discuțiile urmăresc să îi ajute pe tineri să recunoască situațiile de risc și să știe cui pot cere sprijin.
Numărul de participanți arată amploarea campaniei, dar nu reprezintă, în sine, o măsurare a reducerii consumului. Pentru a stabili eficiența pe termen lung a unor asemenea intervenții sunt necesare evaluări ale schimbărilor de comportament.
În România există și inițiative publice de prevenție. Ministerul Educației și agenția națională responsabilă de politicile privind drogurile au lansat în 2025 ghiduri metodologice pentru profesori. Rămâne însă important ca activitățile să fie aplicate constant, în cât mai multe școli, și să fie adaptate nevoilor elevilor.
Din acest motiv, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României derulează și proiectul „Ora de dirigenție – un an întreg pentru prevenție”, care încurajează profesorii să continue discuțiile despre droguri pe parcursul anului școlar.
Experiența europeană arată că prevenția nu poate fi redusă la un avertisment transmis ocazional. Pentru un adolescent, contează să fi discutat și exersat din timp felul în care poate reacționa atunci când drogurile apar în propriul anturaj. Iar această pregătire are nevoie de continuitate, atât în școală, cât și în familie.

































