Premium
Î}ntr-un editorial postat pe Romaniacurata.ro, Alina Mungiu-Pippidi a spus că "războiul civil pe care îl vedem nu e despre integritate, foloseşte doar pe unii oameni care cred în ea, şi face praf democraţia şi statul de drept".
”Războiul civil pe care îl vedem nu e despre integritate, foloseşte doar pe unii oameni care cred în ea şi face praf democraţia şi statul de drept. Cîştigătorii alegerilor vor să fie deasupra legii. Pierzătorii vor să le cîştige la masa verde.
Omul care are cinci procese cu compania Schweighofer, pentru că se luptă cu defrişările ilegale, şi care a iniţiat petiţia de succes către Hornbach, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Brico să nu mai comercializeze produse Schweighofer, Hans Hedrich din Sighişoara, şi-a găsit acum cîteva zile maşina în flăcări. Noroc cu zăpada, că a făcut-o mai uşor de stins. Poliţia şi cu el au extras apoi ce mai rămăsese din cîrpele cu benzină care au servit la punerea focului, inclusiv una sub rezervor, care, din fericire sau poate măiestria celor de la Dacia, nu a explodat.
Incidentul e semnificativ pentru o atmosferă de violenţă şi manipulare pe care nu am mai văzut-o din anii nouăzeci. S-au reîntors ameninţările la telefon, sau prin email, violenţa limbajului pe Facebook şi forumuri depăşeşte orice imaginaţie, demonstraţiile sunt infiltrate de oameni cu slogane şi intenţii radicale, care greu pot fi ţinuţi în frîu de marea masă, paşnică, dat fiind că nimic nu e oficial organizat. Mecanisme democratice ca alegerile sau consultările reale, nu de circ, sunt declarate redundante. Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt declaraţi ticăloşi nu de anonimi, ci de ziarişti cu renume, puterile statului se încaieră pe faţă una cu alta. Cum s-a ajuns aici? Și e vreo şansă să nu retrăim integral, ca prinşi într-o buclă temporală, din nou anul 2012?
Citește și: Un fost ministru IMPORTANT din Guvernul Ponta a PROTESTAT față de hotărârile din Justiție: Mesaj DUR
Pui lupul la zid, şi o să sară pe tine
S-a ajuns aici deoarece cele două tabere politice au fiecare arme strategice pe care le folosesc fără limitele pe care democraţia şi statul de drept le-ar impune. Chintesenţa conflictului priveşte situaţia lui Liviu Dragnea, marele cîştigător al alegerilor, şi a lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, oamenii numărul doi şi trei din stat. Dragnea este inculpat pentru instigare la abuz în serviciu pentru utilizarea resurselor administrative în interes de partid (secretara plătită din banii unei direcţii subordonate), cu un prejudiciu mic, că la Teleorman nu se plăteşte mare lucru o secretară. Tăriceanu e inculpat că nu a cooperat cu procurorii într-un dosar în care era doar martor, pur şi simplu nu ar fi spus că s-a întîlnit cu unul cu care s-a întîlnit. Pînă aici poate nu pare nimic nou, dar este, nu există altă ţară din lume în care numărul 1 din stat să fi pierdut alegerile, iar 2 şi 3, care le-au cîştigat, să rişte să fie eliminaţi pe altă cale. Situaţia lui Drganea e special de grea, pentru că mai are o condamnare cu suspendare, pentru că nu a temperat elanul infractorilor de partid care au mobilizat votanţii la referendumul din 2012 contra lui Băsescu. Termenele de judecată se apropie, astfel că Dragnea, cel puţin, are de ales între a merge la închisoare sau a întoarce niţel mîna la spate statului de drept ca să-şi rezolve situaţia în orice fel, prin graţieri sau amnistii. Nu i s-a mai lăsat altă ieşire. Şi are probabil dreptate cînd spune că dacă nu asta, îi vor găsi altceva. Chiar aşa e, deşi e inexplicabil de ce atîta vreme nimic serios, adică o infracţiune de corupţie, nu e fost reţinută contra lui. Cazul Tăriceanu e şi mai penibil. Asupra lui s-au făcut presiuni directe să schimbe tabăra. Şi spre deosebire de Bill Clinton când a minţit comisia Starr, sau Tony Blair în investigaţia privitoare la Iraq, el a fost inculpat că nu cooperează cu organele de anchetă.
Ei spun în apărarea lor că asta nu e justiţie şi nu e anticorupţie. E greu de pretins că ar fi. Dacă unii fac trimiteri în judecată cu dedicaţie, alţii or să facă ordonanţe cu dedicaţie să se scape. E un cerc vicios. Toate astea scufundă mai tare statul de drept. Nu ne-o place nouă Dragnea, dar resursele administrative sunt abuzate de toţi primarii şi de toţi şefii de consilii judeţene. Pe oricare i-ar putea lua DNA că, de, folosesc benzina statului, şi nu a partidului, ca să-şi facă propagandă electorală. E corect să îi ia? Sigur. Dar să iei numai pe cine trebuie, printr-o acţiune desfăşurată în campania electorală, e un act de instrumentalizare a anticorupţiei, de folosire a ei în avantaj politic”, scrie Pippidi.
