Premium
Guvernul Ludovic Orban susține că 171 de parlamentari PSD în frunte cu liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, sunt pe cale să adopte o lege neconstituțională dacă plafonează prețul la alimente și medicamente, motivația Executivului fiind că o asemenea decizie o poate lua doar Guvernul.
Senatorii și deputații PSD au depus în Parlament o lege pentru plafonarea temporară a prețului medicamentelor și a alimentelor de strictă necesitate, în contextul epidemiei de coronavirus.
Legea inițiată de PSD prevede:
- plafonarea prețurilor asupra acelor produse care au legătură cu starea de urgență, respectiv medicamente OTC incluse în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 (dispozitivele medicale de protecție, materiale sanitare, precum și unele suplimente alimentare), stabilindu-se la prețul de producție/import un adaos comercial pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia;
- plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum lunar, stabilindu-se la prețurile de livrare ale producătorului un adaos pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia.
Adoptată de Senat, legea mai trebuie votată de Camera Deputaților ca să ajungă spre promulgare la Președintele României.
Guvernul spune însă că plafonarea prețurilor de către Parlament ar reprezenta o încălcare a Constituției.
„II.Observații
1. Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 4 alin. (3), că: „Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol: ,,Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei”.
Astfel, potrivit prevederilor anterior citate, competenţa de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, în situaţii de criză ori dezechilibru major între cerere și ofertă, revine Guvernului. În acord cu dispoziţiile sus-menţionate, astfel de măsuri se dispun prin acte de nivel secundar, respectiv prin hotărâri de Guvern.
În considerarea celor anterior expuse, apreciem că adoptarea prezentelor măsuri, prin lege, de către Parlament, ar constitui, implicit, o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, referitoare la principiul separației și echilibrul puterilor în stat. Astfel a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, reținând, într-un caz similar, încălcarea competenței Guvernului de către Parlament: „înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale.
Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”
De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a mai reţinut că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, scrie Guvernul Ludovic Orban, într-un punct de vedere asupra legii.
Citește și: STAREA DE ALERTĂ a trecut de Parlament: 20 de REGULI care îți vor afecta viața de zi cu zi, după 15 mai .
