Premium
Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, şi europarlamentarul Dragoş Pîslaru au dezbătut, miercuri, în cadrul unei şedinţe a Celulei executive de criză a formaţiunii, măsurile propuse în Planul PLUS de relansare economică post-criza COVID-19, pe termen scurt şi mediu, care vor fi transmise Guvernului Orban.
Liderul PLUS a mai arătat că realizarea rapidă a unor norme de securitate sanitară, pe fiecare domeniu, pentru perioada de relaxare graduală, trebuie să fie "o prioritate maximă pentru Guvern", deoarece de asta depinde redeschiderea mai multor domenii economice.
Cioloş a subliniat că relansarea "nu trebuie să fie făcută cu norme rigide", ci pe bază de încredere, solidaritate şi colaborare cu antreprenorii.
Ludovic Orban anunță achiziția de tablete pentru elevi
El a pledat şi pentru "un pachet de investiţii publice de anvergură", cuprinzând autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli, locuinţe sociale, eficienţă energetică, logistică industrială şi alte lucrări majore de protecţie a mediului şi de amenajare a teritoriului (canale irigaţii, de exemplu), arătând că pachetul poate fi finanţat prin fonduri europene şi instrumente financiare de investiţii.
Preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European a vorbit şi despre flexibilizarea forţei de muncă, adăugând că este necesară modificarea prin OUG a Codului muncii, "cu introducerea acestei scheme de flexibilizare pe timp de dificultate, precum şi integrarea legii telemuncii" în Codul muncii.
"Transformarea României într-o mare şcoală prin dobândirea de competenţe pentru viitor (digitale) este o idee care poate salva mulţi oameni din şomaj. Avem peste un milion de români trimişi în şomaj tehnic sau definitiv. Mai avem alte aproape două milioane de români care lucrează poate de acasă. Aceşti oameni trebuie să primească şanse de recalificare", a precizat Cioloş.
O altă măsură vizează transformarea României "într-o destinaţie atractivă pentru relocalizarea lanţurilor valorice din China şi alte ţări non-europene" în interiorul Uniunii Europene printr-un pachet de stimulare şi atragere a investiţiilor.
"PLUS cere în acelaşi timp Guvernului înfiinţarea cu celeritate a Băncii pentru Dezvoltare ca bancă naţională promoţională (NPB), folosind astfel studiul de fezabilitate deja realizat de BEI în anii anteriori. România este una dintre ultimele state membre ale UE care nu are o astfel de structură, având astfel un ecosistem financiar incomplet, tocmai pe timp de criză", se arată în comunicat.
În acelaşi timp, Dacian Cioloş a menţionat că va cere Guvernului Orban un raport detaliat asupra "a ceea ce a mers şi ce nu a funcţionat" în starea de urgenţă.
"E nevoie de acest exerciţiu de transparenţă a Guvernului Orban pentru că sunt multe întrebări dinspre populaţie cu privire la numărul mare de amenzi care s-au dat în această perioadă, la contracte cu atribuire directă unde există neclarităţi şi alte achiziţii unde, cel puţin din informaţiile publice, nu găsim justificări şi argumente clare. Cred că în mod normal Guvernul actual trebuie să facă acest audit singur şi să-l publice, ca exerciţiu normal de transparenţă în relaţia cu cetăţenii", a declarat liderul PLUS.
În cadrul unei intervenţii video transmise pe Facebook, el a precizat că, potrivit unui răspuns furnizat de Ministerul de Interne, în perioadă stării de urgenţă s-au dat amenzi în valoare totală de 500 de milioane de lei. Cioloş a apreciat că este vorba despre "sume foarte mari, poate chiar disproporţionate faţă de veniturile românilor" şi că ar trebui văzut "dacă nu cumva s-a făcut exces de zel" în acordarea amenzilor.
