Ameninţarea la adresa sănătăţii umane legată de fabricarea, utilizarea şi eliminarea materialelor plastice se va accentua brusc în următorii ani, dacă nu se iau măsuri pentru a contracara această criză mondială, conform unui studiu publicat marţi în The Lancet Planetary Health, transmite marţi AFP.
Cercetătorii britanici şi francezi au căutat, pentru acest studiu de modelizare, să integreze diferitele etape ale ciclului de viaţă al plasticului care pot dăuna sănătăţii umane, de la extracţia petrolului şi a gazelor utilizate în fabricarea acestuia până la poluarea cauzată de deşeurile asociate, scrie Agerpres.
Acest studiu, prezentat drept primul care estimează numărul de ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza ciclului de viaţă al plasticului, nu ia însă în considerare alte posibile surse de daune, cum ar fi microplasticele sau substanţele chimice care se pot scurge din ambalajele alimentelor.
"Aceasta este, fără îndoială, o subestimare considerabilă a impactului total asupra sănătăţii umane", a declarat pentru AFP Megan Deeney, autoare principală a studiului şi membră a London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM).
Rămâne adevărat că numărul de ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza plasticului ar putea creşte de cel puţin două ori la nivel mondial, de la 2,1 milioane în 2016 la 4,5 milioane în 2040, dacă nimic nu se schimbă, potrivit oamenilor de ştiinţă, care au utilizat un indicator pentru a estima numărul de ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza dizabilităţii sau a decesului prematur.
Megan Deeney a dat exemplul unei sticle de apă din plastic şi al ciclului de viaţă al acesteia. Producţia sa începe cu extracţia petrolului şi a gazelor - aşa cum este cazul a peste 90% din materialele plastice. Apoi, este necesară o serie de procese chimice pentru a transforma aceşti combustibili fosili în tereftalat de polietilenă (sau PET), materialul din care este realizată sticla de plastic. Odată fabricată, sticla este transportată la punctele de comercializare. După utilizare, ea devine un deşeu.
În pofida eforturilor de reciclare, majoritatea materialelor plastice ajung la gropile de gunoi, unde descompunerea lor poate dura secole, un proces care eliberează substanţe chimice în mediul înconjurător, a declarat omul de ştiinţă.
Şi, chiar şi într-un scenariu al unor eforturi globale sporite împotriva riscurilor pentru sănătatea umană asociate plasticului - modelizat în acest studiu - reciclarea ar face o mică diferenţă.
Cea mai eficientă abordare, după cum a observat Megan Deeney, este reducerea cantităţii de plastic "inutil" produs iniţial.
Până în prezent, tentativele de a încheia un tratat global împotriva poluării cu plastic au fost zădărnicite de eşecul răsunător a două runde de negocieri, în 2024 şi 2025, din cauza opoziţiei ţărilor mari producătoare de petrol.
Confruntate cu această "criză sanitară globală", statele pot, însă, să ia măsuri la nivel naţional, a subliniat Megan Deeney.
Comentează