PNL ar trebui să își pună cel puțin două întrebări

Autor:

Publicat: 09/08/2015 23:07

Actualizat: 10/08/2015 07:35

Evenimentul Zilei:

În 2012, când a preluat guvernarea, USL-ul a moștenit de la guvernul Ungureanu promisiunea reîntregirii salariilor bugetarilor. Preluată de USL și pusă în practică, aceasta a cântărit greu luni de-a rândul în execuția bugetară. A fost un cal troian al Dreptei. După anii de austeriate riscul căderii guvernului era mare. O promisiune de genul celei întregirii salariilor era o armă cu două tăișuri: fie aducea un plus electoral Dreptei, așadar șansa de a rămâne la putere, chit că echilibrul bugetar devenea greu de gestionat, fie obliga Stânga, odată venită la guvernare, să o implementeze, tocmai pentru a nu pierde electorat. Acum, Codul fiscal al PSD-ului (cu costuri totale de peste15 miliarde de lei), anunțat tocmai când guvernarea a început să se șubrezească (deși se zice că proiectul era pregătit încă de pe vremea când ministru la Finanțe era Daniel Chițoiu), pare a juca același rol. Iar acordul dat în primă instanță de PNL fost generat de dorința de a juca bine electoral cartea relaxării fiscale. Era însă conștient PNL-ul că ar putea alcătui, de fapt, guvernul care implementează noul cod, dacă rezultatul alegerilor din 2016 i-ar fi favorabil? Acum, codul se rediscută, iar PNL ar trebui să își pună cel puțin două întrebări. Va avea resurse pentru implementare, dacă vine la guvernare (în cazul PSD n-ar fi o problemă așa mare, ținând cont cu câtă lejeritate au sacrificat până acum investițiile)? Dar, mai ales, este acesta modelul economic pe care și-l doreste PNL, dat fiind că scăderea TVA generează creștere de consum. Măsuri mai de dreapta ar fi fost diminuarea CAS sau a cotei unice ( excluse, între timp, din prevederile codului)?

Ziarul Financiar:

România se confruntă în acest moment cu o deflaţie, adică scăderea preţurilor, cu date macroeconomice bune, dar cu un climat la nivel microeconomic în continuare destul de dificil. Companiile mari şi-au revenit din criză, dar companiile mici continuă să sufere. Scăderea TVA propusă de premierul Ponta, de la 24% la 19%, ar vrea să rezolve problemele din microeconomie, dar va crea probleme la nivel macro, dacă ar fi să-i ascultăm pe economişti. Paradoxal, scăderea preţurilor din economie, care a intervenit ca urmare a reducerii TVA la alimente şi ar urma să aibă un impact major dacă se reduce TVA pentru toate bunurile şi produsele, ajută companiile mari şi mai puţin pe cele mici. Firmele mari pot susţine căderea preţurilor pentru că vor avea volume de vânzare mai mari, dar firmele mici nu pot face acest lucru. Deflaţia şi reducerea TVA vor întări şi mai mult poziţia companiilor mari şi vor slăbi poziţia financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest moment, România are nevoie de mai multe companii mici şi mijlocii pentru că firme mari are îndeajuns. Pe datele din 2014, România avea cel mai scăzut ritm de înfiinţare de noi locuri de muncă din economie. Asta înseamnă că firmele mari şi-au consolidat poziţia, nu mai investesc deloc ca să-şi conserve lichidităţile. Pentru că firmele mari nu mai investesc, nici firmele mici şi mijlocii nu mai au comenzi şi, în consecinţă, nu mai angajează oameni.Guvernul Ponta aici ar trebui să intervină prin măsuri de relaxare reale, nu prin scoaterea ştampilei, cea mai mare realizare la nivel micro. Creşterea economică cu care ne lăudăm toţi vine din strângerea curelei la nivel macro şi nu din relaxarea la nivel microeconomic, la nivel de antreprenori mici şi mijlocii.

Hotnews:

Pretul mondial al aurului a stat saptamana aceasta aproape de minimele ultimilor cinci ani si jumatate, dupa un sir de sapte saptamani de scadere, cea mai lunga perioada de corectie din 1999 si pana acum. Iar opinia ce domina pietele este ca scaderile de pret ale metalului pretios vor continua si vor testa pragul de 1.000 de dolari pe uncie, pesimistii avansand chiar si atingerea nivelului de 700 de dolari. Motivele pentru care cotatia a ajuns vineri la 1.094$/uncie sunt mai multe, de la scaderea cererii din partea Chinei si a bancilor centrale pana la intarirea dolarului si scaderea inflatiei globale, cea mai surprinzatoare fiind o aparenta renuntare la metalul galben ca activ de refugiu.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!