"Este posibil ca cele 700 de mii de voturi ale maghiarimii sau 400 sau 500 de mii câţi vor veni la vot, să conteze mai mult decât cele circa 200-300 de mii de voturi ale românilor din aceste trei judeţe, pentru că acestea se împart între diverse partide, în vreme ce comunitatea maghiară poate fi foarte clar direcţionată într-un anumit fel. Şi atunci noi nu contăm. Ce contează cinci-şase mii de voturi în Harghita pentru unul din candidaţii la prezidenţiale? Zero. (...)Uitând, totuşi, aceiaşi decidenţi politici, că este posibil să se creeze, aici, în inima Transilvaniei, o bombă cu ceas întârziat. Ea a mai existat, avem o memorie extrem de scurtă. În timpul vieţii unora dintre lideri, a existat Dictatul de la Viena, a existat Regiunea Autonomă Maghiară şi iată, este posibil să existe şi acest Ţinut', a afirmat Stelu Platon pentru Agerpres.
UDMR a prezentat, joi, proiectul de lege privind autonomia teritorială a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, care prevede, printre altele, că limba maghiară va fi oficială şi va fi introdusă ca disciplină în şcolile cu predare în limba română, că zona va avea capitala la Târgu Mureş, va fi condusă de un Consiliu Regional şi unul executiv, care va avea preşedinte, că jumătate din banii colectaţi în regiune ar rămâne unităţilor locale şi regionale şi că instituţiile în regiune ar fi împărţite între mai multe localităţi.