România va investi 600 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi

Planul Naţional pentru Relansare şi Rezilienţă are prevăzut un buget iniţial de negociere de 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi.

Conform proiectului publicat vineri de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, România deţine o reţea insuficient dezvoltată de distribuţie a gazelor naturale care să asigure accesul populaţiei la servicii adecvate, gradul de conectare a populaţiei la reţelele de gaze naturale fiind de aproximativ 40% (şi doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus faţă de ţările din regiune (de exemplu Ungaria are peste 90%), scrie agerpres.ro.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’

Totodată, este nevoie de o creştere a nivelului de flexibilitate, siguranţă şi eficienţă în operare, precum şi de o integrare a activităţilor de transport, distribuţie şi consum final şi trebuie facilitată o tranziţie către conceptul de "Smart Gas Grids", în acord cu ţintele din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021- 2030 (PNIESC) şi cele ale Pactului Ecologic European.

Obiectivul acestei componente, prevăzute în Pilonul III din PNRR "Creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii", este decarbonarea sectorului energetic, prin dezvoltarea unei infrastructuri de distribuţie inteligentă şi adaptată la utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile bazate pe hidrogen şi alte gaze verzi.

Citește și: Ion Cristoiu: ‘Sub faldurile luptei împotriva corupției, capitalismul românesc a fost distrus. Capitaliștii români sunt pe cont propriu fiecare’

În acest sens, se are în vedere modernizarea şi adaptarea infrastructurii existente de transport şi distribuţie de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului şi a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici şi non-casnici, operatorilor economici, precum şi al altor categorii de beneficiari şi consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investiţiilor, prin care să se asigure utilizarea sustenabilă a gazelor verzi (hidrogen, biogaz, etc.) şi a reţelelor inteligente de transport şi distribuţie.

Investiţiile vizează şi finanţarea introducerii pe scară largă a hidrogenului în reţeaua de gaze naturale şi integrarea de soluţii inteligente care pot fi accesate de la distanţă şi alte tehnologii în vederea măsurării presiunii şi a debitelor, contorizării şi inspecţiei interioare a conductelor de distribuţie a gazelor naturale în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi, odorizării, protecţiei catodice, reacţiilor anticipative şi trasabilităţii sistemului de distribuţie; a integrării activităţilor participanţilor pe piaţa gazelor în procesele de transmitere a informaţiilor, distribuţiei, stocării în conducte şi utilizării gazelor naturale în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi prin creşterea eficienţei sistemului inteligent de distribuţie şi a asigurării unei fiabilităţi sporite a aprovizionării cu gaze naturale în amestec cu hidrogen şi alte gaze verzi; asigurării accesului continuu, sigur şi rentabil care să ofere clienţilor servicii noi, cu un consum optimizat.

Citește și: Ioana Ene Dogioiu: ‘Presiunea externă nu mai permitea menținerea SIIJ în forma actuală. Miza devenise ce va veni după SIIJ’

Totodată, este vizată şi completarea cadrului de reglementare pentru clarificarea soluţiilor tehnice relevante şi a problemelor legate de calitatea gazelor şi de cerinţele de siguranţă pentru dezvoltarea reţelelor publice de gaze în combinaţie cu hidrogen şi alte gaze verzi.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Citește și: Măsurile restrictive și vaccinarea au eșuat în Germania: Crește alarmant numărul de infectări. Expert în sănătate – ‘Trebuie să revenim la izolare’

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

"La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026", se precizează în documentul citat.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.