România intră, luni, în ultima zi în care mai poate închide investițiile asumate prin PNRR pentru a beneficia de finanțarea europeană aferentă. La capătul unui program redus și renegociat de mai multe ori, bilanțul arată proiecte importante încă în lucru, reforme ratate și sume de sute de milioane de euro care nu vor mai ajunge la buget. Tot ce nu este finalizat și eligibil până la 31 august va trebui continuat din alte surse de finanțare, în principal din bugetul de stat.
Luni, 31 august 2026, România ajunge la termenul final pentru investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele finanțate prin PNRR trebuie să fie finalizate, recepționate și documentate, nu doar contractate. După această dată, finanțarea europeană prin acest mecanism se închide, iar ultimele cereri de plată vor fi transmise până la sfârșitul lunii septembrie.
Miza este uriașă: autostrăzi, căi ferate, spitale, creșe, școli și renovări de clădiri au fost finanțate prin program, însă numeroase investiții au ajuns la termen fără să fie încheiate. În paralel, România a ratat și reforme obligatorii, ceea ce înseamnă pierderi de sute de milioane de euro, potrivit Antena 3 CNN.
Cum a ajuns PNRR de la 29,2 la 20,1 miliarde de euro
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost creat prin fondul european NextGenerationEU, după pandemia de COVID-19. Finanțarea cuprinde granturi nerambursabile și împrumuturi acordate în condiții mai avantajoase decât cele la care România s-ar putea finanța singură de pe piețe.
PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană la 29 octombrie 2021 și avea inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro: 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi.
Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima dată în decembrie 2023 și ultima dată în iulie 2026. Valoarea finală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde reprezintă granturi.
Diferența nu poate fi considerată integral o pierdere, deoarece include împrumuturi la care România a renunțat, dar și investiții eliminate sau restructurate după ce a devenit evident că nu mai puteau fi terminate la timp.
România încasase aproape 13 miliarde de euro până în august
Potrivit datelor MIPE, până la 12 august 2026 România primise efectiv 12,97 miliarde de euro.
În bugetul acestui an au fost prevăzute venituri de 98,7 miliarde de lei din fonduri europene, echivalentul a 4,8% din PIB. Dintre acestea, 33 de miliarde de lei provin din componenta nerambursabilă a PNRR.
În 2027, veniturile din fonduri europene sunt estimate să scadă la 59 de miliarde de lei, odată cu dispariția PNRR.
Problema principală nu mai este însă contractarea proiectelor, ci finalizarea lor. Peste 15.000 de proiecte erau active la nivel național, iar aproximativ 4.500 de investiții încă nu fuseseră recepționate la jumătatea lunii august.
Pentru întârzierile tehnice minore, Legea nr. 141/2026 a introdus recepția parțială excepțională. Poate fi recepționată partea esențială a unei lucrări dacă ceea ce rămâne de executat nu depășește 5% din valoarea contractului și este finalizat în cel mult 120 de zile.
Nu pot beneficia de acest mecanism lucrările care afectează rezistența și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică. Prin OUG 21/2026, perioada de implementare a contractelor fusese deja prelungită, la cererea beneficiarilor, până la 31 august.
Aproape 100 de jaloane sunt întârziate
MIPE împarte portofoliul de jaloane și ținte în cinci categorii. Sunt 202 jaloane și ținte îndeplinite, evaluate pozitiv de Comisia Europeană și plătite, alte 80 sunt îndeplinite sau în curs de finalizare certă, iar 99 sunt întârziate și prezintă diferite grade de risc.
Alte nouă sunt propuse pentru eliminare prin dezangajare și simplificare, iar patru au fost evaluate negativ de Comisie și suspendate.
A7, deschisă parțial chiar în ultima zi a PNRR
Autostrada A7 este proiectul rutier cu cea mai mare miză. Cinci loturi sunt finanțate din granturile PNRR, iar principalul segment rămas era Adjud–Bacău, de aproximativ 46-47 de kilometri, construit de UMB.
La jumătatea lunii iulie, lucrările erau la 67%. Ulterior, lotul Adjud–Răcăciuni a depășit 95%, iar Răcăciuni–Bacău ajunsese la aproximativ 80%. Una dintre lucrările decisive a fost viaductul de la Cleja, lung de 1.215 metri. Contractul pentru lotul Răcăciuni–Bacău valorează 1,673 miliarde de lei fără TVA.
Pe 31 august se deschide circulația pe tronsonul Adjud–Bacău Sud, însă inaugurarea este parțială. Nodul Bacău Nord, care ar permite racordarea completă cu Varianta Ocolitoare Bacău, nu este terminat.
CNAIR susține că etapizarea a fost aleasă astfel încât fiecare sector să fie deschis doar după ce conexiunile sunt sigure.
Odată cu această inaugurare, A7 ajunge la aproximativ 242 de kilometri funcționali din cei 319 kilometri proiectați între Ploiești și Pașcani.
Ultimul segment, Bacău–Pașcani, de 77 de kilometri, rămâne în lucru. Primele două loturi sunt realizate în proporție de aproximativ 65%, iar al treilea în proporție de 50%. Lucrările vor continua cu finanțare directă de la bugetul de stat.
„Vor mai rămâne în lucru proiecte prin PNRR până atunci: loturile Bacău-Pașcani și lotul cu tunelurile urșilor, Margina-Holdea. Aici vor fi plătite integral facturile până la 31 august, iar ce rămâne după se va plăti de la bugetul de stat”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, la TVR Info.
Din cei peste 132 de kilometri de autostradă care trebuiau finanțați prin PNRR, CNAIR estimează că numai 46 vor fi gata la termen. Restul ar urma să fie finalizați până la sfârșitul anului sau chiar în 2027.
Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, este însă sceptic.
„De la Bacău la Pașcani sunt aproape 80 de kilometri. Vorbim despre lucrări multe rămase, de câteva milioane de euro, care vor trebui făcute cu bani de la buget. Mai avem și «ciotul» Margina–Holdea, cu tunelurile, la fel. Deși s-a promis că o să fie gata anul acesta, până la finalizarea lucrărilor o să mai treacă vreun an de zile”, spune el.
Margina–Holdea rămâne în lucru
Segmentul Margina–Holdea de pe A1 are puțin peste nouă kilometri și include aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri. Tronsonul asigură continuitatea autostrăzii spre vestul țării și Ungaria.
La fel ca în cazul Bacău–Pașcani, lucrările care nu sunt recepționate până pe 31 august vor continua din bugetul de stat.
Pe A3, tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului, de 12,24 kilometri, a fost inaugurat în august. În schimb, pentru subsecțiunile Poarta Sălajului–Zalău, care include tunelul din Meseș, și Zalău–Nușfalău abia au fost depuse ofertele pentru supervizarea proiectării și execuției, astfel că proiectele sunt mult în afara calendarului PNRR.
Sibiu–Pitești nu putea fi terminată în termenul PNRR
Prima autostradă care va traversa Carpații are încă trei secțiuni montane cu termene contractuale de după 2026.
Boița–Cornetu, de 31,33 kilometri, are termen 2028. Cornetu–Tigveni, de 37,40 kilometri, era executată în proporție de doar 17,35%, cu același termen. Curtea de Argeș–Tigveni, de 9,86 kilometri, are termen 2027 și ar putea fi terminată mai devreme.
Prin urmare, cea mai mare parte a sectorului montan nu poate fi recepționată prin PNRR până la termen.
Căile ferate au fost reduse de la 328 la circa 220 de kilometri
Componenta feroviară a fost recalibrată de la aproximativ 328 la circa 220 de kilometri, după ce Guvernul a păstrat loturile considerate cu cele mai mari șanse de finalizare.
Pe coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad, lotul Lugoj–Timișoara Est, de 53,91 kilometri, ajunsese la 78,32%, după un avans lunar de 3,11 puncte procentuale. Caransebeș–Lugoj era însă la numai 14,85%, iar Timișoara Est–Ronaț Triaj la 24,85%.
Pe Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, Poieni–Aleșd a crescut într-o lună cu 8,66 puncte procentuale, până la 36,18%, iar Aleșd–Frontieră cu 5,92 puncte, până la 56,02%. Primele două loturi se apropiau de 73-74%, însă întregul traseu nu putea fi terminat până la sfârșitul lunii august.
Printre cele mai mari avansuri lunare s-au numărat Poieni–Aleșd, Aleșd–Frontieră și modernizarea București–Giurgiu, care a crescut cu 4,98 puncte procentuale, dar rămânea la numai 11,98%.
În ceea ce privește materialul rulant, programul include 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate. Potrivit Club Feroviar, SCRL Brașov a încheiat componenta „la mustață”, cu ultima locomotivă pe baterii.
Sănătatea a ajuns la o absorbție de 91%
Ministerul Sănătății anunța pe 28 august o absorbție de 91%, după ce termenul de implementare fusese prelungit până la 15 august 2026.
„Am preluat coordonarea acestui sector într-un moment în care rata de absorbție se afla la nivelul de 66%. Prin monitorizarea strictă a termenelor, deblocarea birocratică și o colaborare strânsă cu beneficiarii din teren, am reușit să aducem stadiul de absorbție la 91%. Este o dovadă clară că investițiile din PNRR pot fi livrate eficient atunci când există mobilizare și management riguros”, explica ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Mai multe obiective au fost deja finalizate și recepționate. În ultimele faze se aflau Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul „Marius Nasta” – Zerlendi, Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești.
Principala excepție este Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, ajuns la peste 69% execuție și care va continua prin Programul Operațional Sănătate.
Creșe, deșeuri, împăduriri și clădiri publice, pe lista investițiilor
Componenta de mediu include centre de colectare prin aport voluntar pentru mai multe categorii de deșeuri și insule ecologice digitalizate, fiecare destinată în medie unui număr de 200 de locuitori, în special din zonele de blocuri. Reforma este coordonată de Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu.
Investițiile pentru biodiversitate și protecția mediului cuprind împăduriri, reîmpăduriri, pepiniere forestiere și reconstrucție ecologică, componenta având o valoare totală de aproximativ 1,1 miliarde de euro.
Programul de construire a creșelor, coordonat de MDLPA, a fost extins de la 110 la 124 de unități prin finanțare suplimentară de la buget. MIPE a inclus însă creșele pe lista investițiilor cu risc major, împreună cu școlile verzi și campusurile profesionale regionale.
Tot pe lista de risc se află Fondul pentru Valul Renovării și mobilitatea urbană durabilă. Investițiile includ consolidarea clădirilor la cutremur, accesibilizarea pentru persoane cu dizabilități și vârstnici, renovarea clădirilor publice, școli, cabinete și dispensare, locuințe pentru tineri și specialiști și granturi pentru 644 de kilometri de piste de biciclete.
Reformele adoptate în ultimele săptămâni înainte de termen
Jaloanele legislative au fost bifate în două etape.
La începutul lunii august, președintele Nicușor Dan a promulgat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, reforma privind recompensarea inspectorilor ANAF și vamali în funcție de performanța la colectare, legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, deblocarea fondurilor pentru primele de carieră didactică și ratificarea Acordului de împrumut SAFE.
Pe 28 august au fost promulgate Legea integrității, aferentă jalonului 431, Legea hidrogenului, Legea dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, Strategia națională pentru biodiversitate 2026–2030 și Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR.
Nu toate reformele au fost însă realizate.
Două jaloane majore ratate: salarizarea și cărbunele
Eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune, prevăzută de jalonul 119, nu a fost realizată. Pe 28 august, Guvernul Bolojan a decis amânarea închiderii celor două grupuri energetice pe lignit de la Turceni și Craiova, pentru a evita riscul ca municipiul Craiova să rămână fără căldură în iarna următoare.
Pierderile sunt estimate la aproximativ 100 de milioane de euro.
Cel mai dificil jalon a fost însă jalonul 420, Legea salarizării unice, care nu a fost îndeplinit.
Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat pe 28 august că România va pierde bani.
„Vom pierde niște bani pe două componente. Pe de-o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. (…) Cea mai importantă este legea salarizării”, a declarat acesta.
Riscul s-a materializat și în proiectele întârziate de pe A7, calea ferată și Margina–Holdea: lucrările nefinalizate până la 31 august nu mai pot fi achitate din PNRR.
Bolojan a explicat și problema centralelor energetice.
„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare”, spune el.
O altă consecință este mutarea unor proiecte de pe granturi pe împrumuturi.
„Avem componente pe autostrăzi, care au fost mutate de pe grant (…) tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate”, a explicat Bolojan.
Costul finanțării crește însă considerabil.
„Diferența este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% și noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piață”.
Cel puțin sute de milioane de euro, deja pierdute
La 26 august exista deja un bilanț al unor pierderi: 770 de milioane de euro din cererea de plată care include Legea salarizării, 458,7 milioane de euro aferente cererii de plată nr. 3 și 10,77 milioane de euro eliminate definitiv din componenta de împrumut după neîndeplinirea unei ținte privind hidrogenul verde.
Cererea de plată nr. 3 fusese depusă în decembrie 2023. După ce Comisia Europeană a suspendat anumite sume, România a primit termen de remediere până la 28 noiembrie 2025 și a recuperat circa 350,7 milioane de euro. Patru jaloane au rămas însă nerezolvate, iar pierderea definitivă a fost de 458,7 milioane de euro.
Una dintre probleme a fost jalonul 121, privind guvernanța companiilor energetice de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. România a pierdut 180 de milioane de euro și a recuperat 48 de milioane.
Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, Comisia a constatat „probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță”.
În perioada de implementare, Ministerul Energiei fusese condus de Virgil Popescu și Sebastian Burduja.
Pensiile speciale au costat alte 65 de milioane de euro
Jalonul 215 privea reforma pensiilor speciale. România a adoptat Legea 282/2023, însă Comisia nu a considerat reforma finalizată la timp.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar CCR a amânat de cinci ori pronunțarea, astfel încât termenul convenit cu Bruxelles-ul a fost depășit.
Din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, România a recuperat 166 de milioane. Dragoș Pîslaru a numit rezultatul „cea mai importantă victorie” din cererea de plată nr. 3. Pierderea finală a fost de 65 de milioane de euro.
Reforma revenea Ministerului Muncii, condus în perioada respectivă de Marius Budăi și Simona Bucura-Oprescu.
Probleme și la conducerile companiilor din transporturi
Jalonul 79 privea conducerile CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România a pierdut 15,4 milioane de euro și a recuperat 4,5 milioane.
„Statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute”, a explicat Pîslaru, pe 1 mai.
Responsabilitatea aparținea Ministerului Transporturilor, condus atunci de Sorin Grindeanu.
Cererea de plată nr. 5, depusă pe 14 august, are o valoare revizuită de 2,84 miliarde de euro și acoperă 75 de jaloane și ținte. Din sumă, 1,65 miliarde reprezintă granturi, iar 433 de milioane împrumuturi.
Ultima cerere, numărul 6, va avea o valoare de aproximativ 5,4 miliarde de euro și va include 151 de jaloane și ținte, urmând să fie depusă în trimestrul al treilea din 2026.
Proiectele neterminate vor fi plătite din alte surse
Închiderea PNRR nu înseamnă că autostrăzile, spitalele sau căile ferate rămân abandonate. Investițiile neterminate vor trebui însă continuate din bugetul de stat sau mutate pe alte programe europene, precum Programul Operațional Sănătate ori Programul Operațional Regional.
Consecințele sunt directe. Proiectele pot dura mai mult, iar costul finanțării crește.
În plus, fondurile europene anticipate sunt incluse în veniturile bugetare. Dacă un jalon este ratat și banii nu mai sunt primiți, statul rămâne cu cheltuieli deja angajate și cu venituri mai mici decât cele estimate.
Diferența trebuie acoperită prin împrumuturi suplimentare, reduceri de cheltuieli sau venituri mai mari la buget.
Un deficit mai ridicat poate influența și evaluările agențiilor de rating, iar deteriorarea ratingului poate face finanțarea României și mai scumpă.
Astfel, efectul ratării jaloanelor nu se limitează la sumele care nu mai sunt primite de la Bruxelles: proiectele trebuie în continuare terminate, dar cu bani mai scumpi și cu o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
