Se anunță schimbări în politica externă a SUA. Asta dacă vicepreședintele Kamala Harris va câștiga cursa contra lui Donald Trump. Este de așteptat ca Harris să mențină strategiile lui Joe Biden în chestiuni-cheie precum Ucraina, China și Iranul. SUA ar putea schimba foaia legat de războiul din Gaza însă, vizat fiind Israelul.
Fiind aparent principala candidată pentru nominalizare, după ce Biden a renunțat la cursă și a susținut-o duminică, Kamala Harris ar aduce experiența la locul de muncă, legăturile personale forjate cu liderii mondiali și un simț al afacerilor globale dobândit în timpul unui mandat de senator și ca secund al lui Biden, scrie Reuters.
Dar, în confruntarea cu candidatul republican Donald Trump, ea ar avea, de asemenea, o vulnerabilitate majoră - o situație problematică la granița dintre SUA și Mexic, care l-a frământat pe Biden și a devenit o problemă principală a campaniei. Harris a fost însărcinată la începutul mandatului său să abordeze cauzele profunde ale migrației ilegale ridicate, iar republicanii au încercat să facă din ea imaginea problemei.
În ceea ce privește o serie de priorități globale, potrivit analiștilor, o președinție Harris ar semăna cu o a doua administrație Biden
„S-ar putea să fie un jucător mai energic, dar nu ar trebui să vă așteptați la schimbări imediate majore în esența politicii externe a lui Biden”, a declarat Aaron David Miller, un fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administrațiilor democrate și republicane.
Harris a semnalat, de exemplu, că nu se va abate de la sprijinul ferm al lui Biden pentru NATO și că va continua să sprijine Ucraina în lupta împotriva Rusiei. Acest lucru contrastează puternic cu promisiunea fostului președinte Trump de a modifica fundamental relația Statelor Unite cu alianța și cu îndoielile pe care le-a ridicat cu privire la viitoarele livrări de arme către Kiev.
Avocată de formație și fost procuror general al Californiei, Harris s-a luptat în prima jumătate a mandatului lui Biden pentru a-și găsi echilibrul, nefiind ajutată de faptul că a fost însărcinată de la bun început cu o parte importantă a portofoliului de imigrare, pe fondul numărului record de traversări la frontiera dintre SUA și Mexic.
A urmat o campanie prezidențială eșuată în 2020, care a fost considerată în general lipsită de strălucire.
Dacă va deveni candidată, democrații vor spera că Harris va fi mai eficientă în comunicarea obiectivelor sale de politică externă.
În a doua jumătate a președinției lui Biden, Harris - primul vicepreședinte american de culoare și de origine asiatică - și-a îmbunătățit profilul în probleme care variază de la China și Rusia la Gaza și a devenit cunoscută multor lideri mondiali.
La Conferința de securitate de la Munchen din acest an, ea a ținut un discurs dur în care a criticat Rusia pentru invazia Ucrainei și a promis un angajament „ferm” al SUA față de articolul 5 al NATO privind autoapărarea reciprocă.
Kremlinul a declarat luni că Harris nu a avut nicio contribuție notabilă la relațiile cu Moscova, cu excepția declarațiilor „neprietenoase față de țara noastră”. Ea a acuzat Rusia că poartă un război „barbar și inuman” în Ucraina.
În ceea ce privește China, Harris s-a poziționat mult timp în cadrul curentului bipartizan de la Washington cu privire la nevoia Statelor Unite de a contracara influența Chinei, în special în Asia.
Potrivit analiștilor, ea ar menține probabil poziția lui Biden de a confrunta Beijingul atunci când este necesar, căutând în același timp domenii de cooperare.
Harris a efectuat mai multe călătorii menite să consolideze relațiile în regiunea dinamică din punct de vedere economic, inclusiv una la Jakarta în septembrie pentru a-l înlocui pe Biden la un summit al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În timpul vizitei, Harris a acuzat China că încearcă să constrângă vecinii mai mici prin revendicările sale teritoriale în Marea Chinei de Sud.
Biden a trimis-o, de asemenea, pe Harris în călătorii pentru a consolida alianțele cu Japonia și Coreea de Sud, care au avut motive să se îngrijoreze cu privire la angajamentul lui Trump față de securitatea lor.
„Harris a demonstrat regiunii că este entuziasmată să promoveze accentul pus de Biden pe Indo-Pacific”, a declarat Murray Hiebert, asociat principal al Programului pentru Asia de Sud-Est la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Deși nu a putut egala „abilitățile diplomatice” pe care Biden le-a dezvoltat de-a lungul deceniilor, „s-a descurcat bine”, a adăugat el.
Cu toate acestea, la fel ca șeful său, Harris a fost predispusă la gafe verbale ocazionale. În septembrie 2022, în timpul unui tur al Zonei Demilitarizate dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord, pentru a reafirma sprijinul Washingtonului pentru Seul, ea a vorbit din greșeală despre o „alianță a Statelor Unite cu Republica Coreea de Nord”.
Deși, în calitate de vicepreședintă, ea s-a alăturat în cea mai mare parte lui Biden în susținerea fermă a dreptului Israelului de a se apăra după ce militanții Hamas au efectuat un raid transfrontalier mortal la 7 octombrie, ea a luat uneori un ușor avans față de președinte în criticarea abordării militare a Israelului. În martie, ea a declarat fără menajamente că Israelul nu face suficient pentru a atenua o „catastrofă umanitară” în timpul ofensivei sale terestre în enclava palestiniană. Ulterior, ea nu a exclus „consecințele” pentru Israel în cazul în care acesta ar lansa o invazie la scară largă în Rafah, în sudul Gazei, plin de refugiați.
Un astfel de limbaj a ridicat posibilitatea ca Harris, în calitate de președinte, să adopte cel puțin o linie retorică mai puternică față de Israel decât Biden, spun analiștii.
În timp ce șeful său, în vârstă de 81 de ani, are o lungă istorie cu liderii israelieni și chiar s-a autointitulat „sionist”, Harris, în vârstă de 59 de ani, nu are legătura personală viscerală a acestuia cu țara.
Ea menține legături mai strânse cu progresiștii democrați, dintre care unii l-au presat pe Biden să condiționeze livrările de arme americane către Israel din cauza îngrijorării legate de numărul mare de victime civile palestiniene din Gaza. Dar analiștii nu se așteaptă la o schimbare majoră a politicii SUA față de Israel, cel mai apropiat aliat al Washingtonului în Orientul Mijlociu.
Se așteaptă ca Harris să aibă o întâlnire programată anterior cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în timpul vizitei sale la Washington în această săptămână, prima sa întâlnire cu un lider străin de când Biden și-a încheiat candidatura pentru realegere.
Comentează