DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

'Politicienii să nu mai devină victime ale mirajului puterii' - INTERVIU

prelipceanu

De vorbă cu Teodora Prelipcean, conferențiar universitar

Alexandru Petria: - Teodora Prelipcean, ați publicat nu demult volumul Utopia, la editura Adenium (aici). L-am citit și găsit interesant. Încercați o scurtă prezentare a lui.

Teodora Prelipcean: - Volumul „Utopia” este structurat pe trei capitole. Primul vizează relevarea esenței utopiei și realizarea unui tablou, nu complet, dar care să cuprindă elemente specifice tuturor tipurilor de texte întâlnite în sfera utopiei, de la lucrările filosofico-politice ori literare, la proiectele social-politice elaborate de socialiștii utopici.

Capitolul al doilea oferă grile de lectură pentru două dintre utopiile tradiționale considerate reprezentative - Utopia lui Thomas Morus și Noua Atlantidă a lui Francis Bacon, şi evidențiază locul aparte pe care acestea îl ocupă în panorama utopiilor.

Ultimul capitol este dedicat socialiștilor utopici (Saint-Simone, Robert Owen, Charles Fourier, Teodor Diamant) și prezentării propunerilor acestora de reorganizare a societății în vederea instaurării unei noi ordini. Subliniem, de asemenea, ispita și eșecul tuturor socialiștilor utopici în încercarea de a pune în practică societățile imaginate, prăpastia evidentă dintre perspectiva promițătoare și imposibilitatea îndeplinirii celor promise, consecințele politice, economice și morale pe termen lung ale unor astfel de tentative.

Firește, formularea unor critici constructive și elaborarea unor concluzii coerente și realiste, care să permită, eventual, relansarea unor probleme importante și interpretarea corectă a acestui mod de a vedea lumea și de a imagina o alta „perfectă” încheie periplul prin meandrele utopiei și spiritului utopic.

În concluzie, dată fiind această structură, lucrarea se adresează deopotrivă cititorilor avizaţi şi publicului larg.

content-image- Ce învățăminte ar putea trage politicienii din carte? Dar oamenii obișnuiți?

- Şi unii, şi alţii, dacă doresc, au multe de învăţat. De exemplu, nici unii, nici alţii să nu se lase seduşi de “farmecul pervers al utopiilor” şi de puterea cuvintelor, să nu uite că „hybrisul utopic” conduce la dezastre morale, politice, sociale, să îşi exercite şi dezvolte facultățile critice cu care au fost înzestrați, să nu confunde “fantasma libertăţii” cu “drumul către servitute” şi să înţeleagă că nu e suficient să condamnăm comunismul pe hârtie.

Dincolo de aceste concluzii teoretice, pot fi formulate şi câteva învăţăminte practice. În ceea ce-i priveşte pe politicieni, aceştia ar trebui să nu mai devină victime ale mirajului puterii, să ştie să se raporteze la realitatea socială, să servească interesul public, să practice un discurs cu substanţă.

Referitor la oamenii obişnuiţi, aceştia trebuie să-şi ridice gradul de cultură politică şi să devină electori informaţi, să nu se lase conduşi de “spiritul de turmă”, să-şi dezvolte spiritul civic, să nu voteze afectiv ori negativ, ci plecând de la cunoaşterea programelor partidelor.

- Se discută că trăim un timp al sfîrșitului utopiilor...

Da, s-a vorbit de un sfârşit al ideologiilor, s-a vorbit de un sfârşit al istoriei. Se vorbeşte şi de un sfârşit al utopiilor, mai ales în contextul căderii regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est. Însă fascinația exercitată de acestea, deopotrivă asupra creatorilor, cercetătorilor şi oamenilor obişnuiţi din toate epocile istorice, mă îndreptățește să cred că nu se poate vorbi de un „sfârșit al utopiei”. Mai mult, realitatea ne arată că egalitarismul, colectivismul etc. încă ne bântuie, pe de o parte, iar majoritatea indivizilor nu poate rezista la asaltul realităţii „fără doza zilnică de utopie”. Prin urmare, utopia „nu şi-a consumat pe deplin combustibilul” şi nu cred că şi-l va consuma vreodată.

- Din perspectiva teoriilor politice, ce șanse de dezvoltare normală are România?

- Teorii, principii, instituţii avem. Sunt necesare, dar nu suficiente.

Dacă nu vom renunţa la mituri, dacă partidele nu-şi vor selecta cu atenţie candidaţii, dacă politicienii nu-şi vor schimba modul în care se raportează la interesul public şi nu vor deveni responsabili, dacă sistemul nu îi va atinge pe marii corupţi, dacă mass media vor continua să fabrice “personalităţi”, atunci şansele unei dezvoltări normale ale României sunt aproape inexistente. Altfel spus, trebuie să devenim o democraţie avansată, să renunţăm la teoria formelor fără fond şi la mimetism, să reconstruim partidele politice astfel încât diferenţa dintre “stânga” şi “dreapta” să fie făcută pe baza unor principii programatice, trebuie ca unii să nu fie “mai egali” în comparaţie cu alţii, Aşadar, este nevoie de o schimbare reală a standardelor politicii româneşti, iar în această privinţă sunt sceptică.

-O ultima întrebare, la ce lucraţi?

-În prezent, cercetările mele sunt îndreptate spre vastul câmp al Istoriei filosofiei şi urmăresc, pentru început, trasarea unor repere tematice de la filosofii presocratici până la scolastici. Cercetările se vor finaliza prin publicarea lucrării Repere tematice în gândirea filosofică. De la presocratici la scolastici. Acesta ar fi un prim obiectiv pe termen scurt. Un al doilea obiectiv, tot pe termen scurt, îl constituie reeditarea lucrării Explicaţia în ştiinţele socio-umane, volum tradus şi în limba spaniolă anul acesta, la Editura Niram Art din Madrid (lansarea va avea loc la sfârşitul acestei luni).

Interviu realizat de Alexandru Petria

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.