Propunerea recentă a zonei politice de guvernare de a desființa Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și de a transfera atribuțiile sale către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este o decizie ce riscă să compromită nu doar integritatea pieței jocurilor de noroc din România, ci și conformitatea acesteia cu normele europene, dar în special colectarea taxelor la bugetul de stat, aflată în prezent la un procent de aproape 99%.
Această mișcare, deși prezentată ca o simplificare administrativă, ar putea echivala, în practică, cu o legalizare de facto a jocurilor de noroc ilegale sau "la negru", având consecințe nefaste pe multiple planuri.
ONJN este campion la colectarea taxelor, strange anual 99% din taxele și impozitele datorate de industrie
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a fost înființat ca un răspuns direct la solicitările și standardele impuse de normele europene privind reglementarea, monitorizarea și controlul pieței jocurilor de noroc și nu ca un moft administrativ. Uniunea Europeană a subliniat necesitatea unor organisme specializate, capabile să gestioneze complexitatea acestei industrii, să prevină spălarea banilor, să combată finanțarea terorismului, să protejeze minorii și persoanele vulnerabile și să asigure un mediu de joc echitabil și transparent. Expertiza acumulată de ONJN în ani de activitate, prin dezvoltarea de reglementări specifice, prin monitorizarea atentă a operatorilor și prin aplicarea de sancțiuni, a transformat România într-un exemplu pozitiv în regiune.
Aceste realizări vor fi anulate prin desființarea instituției și prin diluarea responsabilităților într-o structură generalistă precum ANAF, spun surse apropiate domeniului jocurilor de noroc: „ONJN reușește să colecteze, anual, aproape 99% din taxele și impozitele datorate de industria jocurilor de noroc. Este un succes pe care nu îl atinge vreo altă instituție, din orice domeniu. Asta înseamnă miliarde de lei care intră în bugetul de stat, bani care sunt folosiți pentru școli, spitale, pensii și așa mai departe. Politicienii noștri vor să o desființeze și să mute treaba ei la o altă instituție, ANAF, care știm deja că are probleme mari”.
ANAF, suprasolicitată și lipsită de expertiza specifică
Argumentul privind eficientizarea prin transferul atribuțiilor către ANAF este iluzoriu și periculos. ANAF, deși o instituție vitală pentru colectarea veniturilor statului, este deja suprasolicitată și nu posedă nici resursele umane, nici expertiza tehnică necesară pentru a gestiona o industrie atât de nișată și dinamică precum cea a jocurilor de noroc. Aceasta implică o înțelegere profundă a tehnologiilor specifice, a modelelor de afaceri, a riscurilor de spălare a banilor și a comportamentelor adictive.
Absorbția ONJN de către ANAF ar echivala cu o înecare a acestor atribuții esențiale într-un ocean de responsabilități fiscale. Fără un corp dedicat de specialiști, cu puteri de investigație și control specifice domeniului, capacitatea statului de a combate piața neagră ar fi drastic diminuată.
„ANAF este deja o instituție uriașă, care se ocupă de toate taxele din țară. Știm cu toții că ANAF are mari probleme în a colecta toate taxele, există "găuri negre" imense în colectare, adică bani care ar trebui să intre la buget, dar nu o fac. Să-i dăm ANAF-ului și responsabilitatea complexă a jocurilor de noroc este ca și cum i-am cere unui om care abia poate căra două sacoșe de cumpărături să ducă un întreg camion. Nu are nici oamenii, nici pregătirea, nici timpul necesar pentru a supraveghea o industrie atât de complicată”, adaugă sursele noastre.
Pericolul real: legalizarea "la negru" și impactul social
Cea mai gravă consecință a unei astfel de decizii este, fără îndoială, legalizarea jocurilor de noroc ilegale prin inactivitate și ineficiență. Fără o entitate dedicată și specializată, operatorii "la negru" ar găsi un teren fertil pentru a-și extinde activitatea, nefiind supuși unei monitorizări riguroase și unor sancțiuni adecvate. Acest lucru ar duce la:
- Pierderi masive pentru bugetul de stat: Sume semnificative ar migra către economia subterană, privând statul de venituri esențiale din taxe și impozite.
- Creșterea criminalității organizate: Jocurile de noroc ilegale sunt adesea folosite pentru spălarea banilor și finanțarea altor activități infracționale. Slăbirea controlului ar alimenta aceste rețele.
- Vulnerabilitate crescută a jucătorilor: Fără supraveghere, protecția minorilor și a persoanelor cu probleme de dependență ar fi compromisă, ducând la creșterea cazurilor de joc patologic și la consecințe sociale devastatoare.
- O imagine negativă la nivel european: România ar risca să fie percepută ca o țară care nu respectă standardele europene în materie de reglementare a jocurilor de noroc, ceea ce ar putea atrage sancțiuni și o pierdere a credibilității.
„În loc să demanteleze o structură eficientă, care a demonstrat că poate aduce ordine într-un domeniu complex, zona politică de guvernare ar trebui să se concentreze pe consolidarea ONJN, pe dotarea sa cu resursele necesare pentru a face față noilor provocări, inclusiv cele generate de evoluția rapidă a tehnologiilor online. Este esențial ca această decizie să fie reevaluată cu maximă seriozitate, având în vedere implicațiile sale profunde. De ce am alege să facem un pas înapoi, când progresul și conformitatea cu normele europene sunt direcțiile pe care ar trebui să le urmăm?”, afirmă sursele noastre.
Comentează