Premium
Polonia a adăugat aproximativ nouă tone de aur la rezervele sale în perioada iulie-august 2018, pe fondul scăderii preţurilor, aceasta fiind cea mai mare achiziţie de aur făcută de acest stat după 1998 şi, totodată, una dintre cele mai mari achiziţii făcute de atunci de o ţară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), analizate de Bloomberg.
"Managementul rezervelor NBP este bazat pe diversificare. Poate că criteriul de bază a fost preţul scăzut al aurului, combinat cu aşteptările pentru o inflaţie globală mai mare", a declarat Marcin Mazurek, economist şef la mBank SA.
Datele FMI şi ale Consiliului Mondial al Aurului (WGC) arată că rezervele de aur ale Poloniei sunt în prezent la cel mai ridicat nivel de după 1983, dar chiar şi aşa aceasta nu se numără printre cei mai mari 30 de deţinători de aur din lume.
Banca Naţională a Poloniei şi-a majorat rezervele de aur doar de câteva ori în ultimii 35 de ani. Ultima achiziţie, evaluată la aproximativ 355 milioane de dolari la preţul de astăzi, vine într-un moment în care rezervele de aur ale băncilor centrale au atins cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Banca Centrală a Rusiei a fost de departe cel mai mare cumpărător de aur, iar băncile centrale din Kazahstan, India şi Filipine au cumpărat şi ele aur.
Achiziţiile Poloniei "sugerează că apetitul pentru aur al băncilor centrale ar putea să crească", este de părere Matthew Turner, analist la Macquarie Group.
Ţările ar putea să cumpere mai mult aur pe fondul estimărilor că sistemul monetar internaţional ar putea să se orienteze dinspre aur spre alte valute, a declarat Natalie Dempster, director la Consiliul Mondial al Aurului.
"Băncile centrale au trei obiective când este vorba de rezervele lor: să îşi ţină activele sigure, să îşi ţină activele lichide şi să genereze randamente. Aurul poate ajuta la îndeplinirea tuturor acestor trei obiective", susţine Natalie Dempster.
