Premium
Industria militară poloneză trebuie să fie "trezită" și pusă în "modul de amenințare directă", a declarat ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysh, pentru Wirtualna Polska.
El a adăugat că "unele schimbări în finanțarea din partea Uniunii Europene vor fi importante", precizând că se propune "redirecționarea fondurilor din anumite scopuri, cum ar fi planul național de reconstrucție, către politica de securitate".
Ministrul a numit situația cu echipamentul militar foarte proastă
"Nu este suficient, nu este disponibil, trebuie așteptat mult timp", a subliniat el. O problemă similară, potrivit lui, este observată în legătură cu infrastructura militară.
"Achiziționăm cele mai moderne avioane și elicoptere, de luptă, multifuncționale și de transport. Acestea nu trebuie depozitate și acoperite cu o cârpă. Astfel de echipamente ar trebui să aibă un hangar cu aer condiționat, o pistă și un aerodrom. Dar nu există o astfel de infrastructură pregătită", a declarat oficialul.
El a spus că noul guvern vrea să continue toate contractele de furnizare a armelor inițiate de autoritățile anterioare.
Kosinyak-Kamysh a mai spus că intenționează să crească dimensiunea armatei poloneze în fiecare an. În timp, acest număr va ajunge la "300.000, poate chiar mai mult", a spus el, precizând că vorbim atât de apărare militară profesionistă, cât și de apărare teritorială, rezerve active și pasive.”
Jens Stoltenberg: Mai mult de jumătate dintre ţările NATO îşi vor atinge obiectivul de cheltuieli militare în 2024. Unele ţări mai au încă un drum lung de parcurs
Optsprezece din cele 31 de ţări NATO îşi vor atinge obiectivul de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare în acest an, a anunţat recent secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, informează News.ro.
"Anul acesta, mă aştept ca 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare. Aceasta este o cifră record", a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă.
În 2014 - anul când Crimeea a fost ocupată de Rusia - , doar trei ţări aliate atingeau acest obiectiv de 2%, a reamintit Stoltenberg.
El a subliniat o creştere "fără precedent, de 11%", din partea aliaţilor europeni şi a Canadei. De la promisiunea de investiţii făcută în 2014, aliaţii europeni şi Canada au adăugat peste 600 de miliarde de dolari americani pentru apărare, a arătat secretarul general al NATO. Este un "progres real", a subliniat Stoltenberg.
Cu toate acestea, "unele ţări mai au încă un drum lung de parcurs", a recunoscut secretarul general al NATO, fără a numi însă nicio ţară.
Context
Ţările NATO, dintre care 29 (din 31) sunt europene, s-au angajat în 2006 să atingă acest obiectiv până în 2024, dar numai unsprezece dintre ele - între care România - au depăşit anul trecut pragul de 2%, potrivit unei estimări anterioare a Alianţei. Acest prag, considerat anterior un ideal de atins, a devenit prag minim la ultimul summit al NATO, care a avut loc la Vilnius în iulie anul trecut.
Această creştere a cheltuielilor militare este solicitată de mult timp de Statele Unite. Săptămâna trecută, fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a amintit acest lucru în declaraţii şocante. Relatând o conversaţie pe care ar fi avut-o cu un şef de stat, fostul preşedinte a povestit: "Unul dintre preşedinţi (...) s-a ridicat şi a spus: Domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja? Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile", a spus Trump.
"La reuniunea la nivel înalt de anul trecut de la Vilnius, am luat decizii importante pentru a ne consolida în continuare descurajarea şi apărarea. Acum punem aceste planuri în aplicare. Acest lucru necesită investiţii mai mari. Şi facem progrese reale. (...) În 2024, aliaţii NATO din Europa vor investi în total 380 de miliarde de dolari americani în apărare. Pentru prima dată, această sumă se ridică la 2% din PIB-ul lor combinat. Aşadar, facem progrese reale. Aliaţii europeni cheltuiesc mai mult", a punctat Stoltenberg, care reacţionase la comentariile lui Trump spunând că îi pun în pericol pe soldaţii americani şi europeni.
„Nu există nicio amenințare militară iminentă la adresa vreunui aliat”
În ultimele câteva luni, NATO a convenit asupra unor contracte în valoare de zece miliarde de dolari, iar săptămâna aceasta, Germania a lansat construcţia unei noi fabrici de muniţii în Saxonia Inferioară. La capacitate maximă, aceasta va produce aproximativ 200.000 de proiectile de artilerie pe an, a mai anunţat Stoltenberg.
El a inistat însă că nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva vreunui aliat NATO.
"NATO va continua să se asigure că nu există loc pentru erori de calcul la Moscova în ceea ce priveşte disponibilitatea şi hotărârea noastră de a proteja toţi aliaţii", a dat asigurări secretarul general al Alianţei, care a promis, totodată, că NATO va continua să ajute Ucraina să se apere de agresiunea rusă, pentru că reprezintă o investiţie în propria securitate.
"Continuăm să ajutăm Ucraina să se apropie de standardele NATO în toate domeniile, de la achiziţii la logistică. Iar Aliaţii continuă să facă livrări importante de arme, echipamente şi muniţii. Acest sprijin face o diferenţă reală. Cu ajutorul nostru, curajoşii ucraineni au recucerit jumătate din teritoriul pe care Rusia l-a confiscat, au deschis un coridor în Marea Neagră şi au provocat pierderi grele forţelor ruseşti", a arătat secretarul general al NATO.
"Sprijinul acordat de NATO este un exemplu de adevărată împărţire transatlantică a sarcinilor. Salut decizia recentă a Uniunii Europene privind un nou pachet major de ajutor. Şi mă bazez pe Congresul SUA să urmeze în curând. Aceasta nu este o acţiune de caritate. Este o investiţie în propria noastră securitate", a punctat şeful NATO.
