Posibilul impact negativ asupra economiei UE, provocat de situația din Marea Roșie

Tensiunile din Marea Roșie cauzate de atacurile Houthi asupra navelor comerciale ar putea începe să afecteze prețurile energiei din UE și inflația în săptămânile următoare, scrie neftegaz.ru.

Comisarul european pentru afaceri economice, P. Gentiloni, a anunțat acest lucru pe 15 ianuarie 2024, în cadrul unei conferințe de presă în urma unei reuniuni a Consiliului miniștrilor de finanțe al Eurogrupului de la Bruxelles.

Probleme UE în Marea Roșie?

P. Gentiloni a avertizat despre posibilul impact negativ asupra economiei UE al situației din Marea Roșie, prin care petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu sunt furnizate UE prin Canalul Suez.

Afirmatii ale lui P. Gentiloni:

• Știm că începem anul acesta cu o creștere redusă, niște vești bune pe piața muncii, dar preocupări tot mai mari cu privire la riscurile de scădere cauzate de tensiunile geopolitice și mai ales de ceea ce se întâmplă în Marea Roșie.

• în prezent, acest lucru nu pare să aibă un impact asupra prețurilor la energie și a inflației,

• dar credem că este ceva care trebuie urmărit cu foarte multă atenție, deoarece aceste efecte s-ar putea produce în săptămânile următoare.

Să ne amintim că în noaptea de 12 ianuarie 2024, avioanele și navele de război americane și britanice au lansat primele lovituri asupra țintelor militare Houthi din Yemen.

Loviturile au fost ca răspuns la atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie de către rebelii Houthi din Yemen, care vizau nave suspectate de a avea legături cu Israelul.

Potrivit Comandamentului Central al SUA, peste 60 de instalații militare au fost lovite.

La rândul lor, Houthii au promis că vor continua să atace navele și au amenințat că vor ataca bazele americane și britanice din Orientul Mijlociu dacă atacurile vor continua.

Odată cu creșterea tensiunilor în Marea Roșie, multe companii de transport de containere au luat calea mai lungă în jurul Africii.

Unii transportatori de petrol, în special BP, au făcut un pas similar.

Potrivit Reuters, transportul GNL prin Marea Roșie a fost suspendat de QatarEnergy.

Situația actuală nu înseamnă o oprire completă a livrărilor de petrol și GNL din Orientul Mijlociu către UE, dar timpii și costurile de livrare sunt în creștere, iar pentru navele care continuă să utilizeze ruta prin Marea Roșie și Canalul Suez, costul de asigurări este în creștere.

Cu toate acestea, P. Gentiloni a preferat să identifice riscurile din Marea Roșie drept unul dintre factorii care ar putea afecta economia UE în 2024.

Zona euro în pericol

Șefii departamentelor financiare ale Eurogrupului sunt foarte îngrijorați de situația economică din zona euro.

Datele despre economia germană, cea mai mare economie a Europei, par alarmante.

Pe 15 ianuarie 2024, Oficiul Federal de Statistică al Germaniei (Destatis) a prezentat date conform cărora, la sfârșitul anului 2023, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,3% după ce a crescut cu 1,8% în 2022.

În ciuda scăderii PIB-ului, o recesiune tehnică (o scădere a indicatorului timp de 2 trimestre la rând) nu a fost încă înregistrată: în trimestrul 4 din 2023, economia germană s-a contractat cu 0,3% trimestrial.

Volumul producției industriale din Germania la sfârșitul anului 2023 a scăzut cu 2%, în timp ce scăderea s-a înregistrat în industriile care au fost mai sensibile la fluctuațiile prețurilor la energie, incl. în industria chimică şi metalurgică.

Banca Federală Germană (Deutsche Bundesbank) și-a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru Germania - prognoza actuală prevede o creștere economică de 0,4% în 2024.

Alte economii mari din zona euro - Franța și Italia - prognozează creștere economică, dar indică faptul că incertitudinea rămâne ridicată energetic. prețurile și ratele dobânzilor, precum și cererea externă scăzută.

Aceste aspecte au fost discutate în cadrul reuniunii șefilor departamentelor financiare ale Eurogrupului din 15 ianuarie 2024.

Afirmatiile Președintelui Eurogrupului P. Donohoe:

• Economia zonei euro va crește probabil cu aproximativ 1% în 2024, deoarece va contracara impactul inflației ridicate și al războiului din Ucraina.

• Privind în 2024, continui să cred că economia zonei euro rezistă bine în fața unor astfel de provocări economice,

• deși aceasta este o rată de creștere mai mică decât aș dori să văd altfel, este încă o creștere în ciuda tuturor problemelor,

• recunoaștem necesitatea de a ne reduce expunerea la fluctuațiile globale ale prețurilor din sectorul energetic,

• acest lucru poate fi realizat numai prin coordonare și o mai bună integrare,

• Principalele modalități prin care se poate realiza acest lucru sunt diversificarea surselor de energie, desfășurarea generării de energie din surse regenerabile, realizarea de progrese în ceea ce privește decarbonizarea și lucrul pentru crearea de legături pe piețele europene de energie electrică.

Astfel, țările UE mențin același vector al strategiei lor energetice.

Între timp, mulți experți notează că acțiunile Comisiei Europene (CE) în calitate de reglementator al pieței de energie au dus la o scădere a stabilității acesteia în timpul crizei.

Acest lucru este parțial confirmat de creșterile bruște ale prețurilor la gaze în 2022, când prețurile au crescut peste 3.500 USD/1.000 m3.

În 2023, nu s-au observat creșteri similare de preț, ceea ce era de așteptat în general, având în vedere scăderea bruscă a cererii de gaze, în principal în sectorul industrial.

Acum oficialii europeni pun subiectul impactului instabilității din Marea Roșie asupra stării de lucruri din economie.

Creșterea prețurilor la energie și o posibilă creștere a inflației ar putea obliga Banca Centrală Europeană să amâne reducerea ratelor dobânzilor.

Deocamdată, BCE se află într-un mod de așteptare, monitorizând modul în care cele 10 majorări introduse de la jumătatea anului 2022 vor afecta economia.

Trecerea responsabilității către factorii externi - mai întâi la acțiunile Rusiei, apoi la situația din Marea Roșie - ne permite să deturnăm atenția de la procesele interne din UE însăși, ceea ce este important în legătură cu viitoarele alegeri.

Alegerile pentru Parlamentul European sunt programate în perioada 6-9 iunie 2024, iar CE și președintele Consiliului UE se vor schimba.

Pe 7 ianuarie, președintele Consiliului European, S. Michel, a anunțat că intenționează să-și părăsească postul devreme pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European, locul său ar putea fi luat de premierul ungar V. Orban, care îngrijorează EC.

Politico a raportat pe 15 ianuarie că șefa CE, U. von der Leyen, s-ar putea să nu fie realesă pentru un nou mandat din cauza nemulțumirii țărilor UE cu acțiunile sale, care sunt efectuate fără nicio consultare.