Premium
Şaptesprezece noi cardinali au fost numiţi sâmbătă de papa Francisc, în cadrul demersurilor sale de creare a unui colegiu de cardinali similar imaginii sale, mai puţin european, însă angajat în eforturile de pace sau în cele de justiţie socială la nivel mondial, relatează AFP.
Inaintea constitoriului, intr-un moment extrem de rar in istoria Bisericii Catolice, pontiful s-a intalnit cu predecesorul sau, Benedict al XVI-lea, care a renuntat la functie in 2013, invocand varsta inaintata si sanatatea precara. Benedict poarta in prezent titlul de „papa emerit” iar o asemenea intalnire intre doi papi nu a mai avut loc de la sfarsitul secolului al XIII-lea.
Citește și: Dragnea pierde guvernarea!
Atunci, Celestin V-lea a renuntat, considerandu-se incompetent pentru aceasta functie, iar succesorul sau, controversatul Bonifaciu al VIII-lea, s-a intalnit cu el pentru a-l controla, temandu-se ca Celestin va incerca sa revina la Vatican. Ulterior, Bonifaciu a ordonat intemnitarea lui Celestin intr-un castel unde acesta s-a si stins cateva luni mai tarziu.
Fiecare nou cardinal al Bisericii Catolice a îngenuncheat ritualic sâmbătă în bazilica Sfântu Petru în faţa suveranului pontif pentru primirea beretei sale precum şi a inelului de cardinal. Doar episcopul din Lesotho, în vârstă de 87 de ani, nu a fost prezent la ceremonie din cauza unor probleme de sănătate.
Citește și: Cum se consumă și se păstrează CORECT ouăle
''Provenim din ţări îndepărtate, avem obiceiuri, culori ale pielii, limbi şi condiţii sociale diferite; gândim diferit şi celebrăm credinţa în ritualuri diferite. Însă, nimic din acestea nu ne face să fim inamici'', a subliniat suveranul pontif în mesajul adresat cu prilejul desemnării noilor cardinali.
Noul consistoriu este compus din 228 de membri care îl pot asista pe suveranul pontif în activitatea sa. Însă numai 121 dintre aceştia au cel puţin 80 de ani şi pot face parte din celebrul conclav care alege noul papă.
Citește și: MOMENTE GROAZNICE: CE a putut să mănânce un rechin, într-un acvariu imens / VIDEO
Papa Francisc (79 de ani), care a desemnat pentru a treia oară la rând cardinali de la alegerea sa în 2013, a numit deja personal mai bine de o treime din cardinalii electori. Suveranul pontif a explicat că acest lucru reflectă universalitatea bisericii în opoziţie cu tradiţia concentrată asupra Europei.
Din cei numiţi sâmbătă, 13 au devenit cardinali electori: trei europeni, trei americani, un mexican, doi sud-americani, doi africani, un asiatic şi un prelat din Oceania. Patru cardinali cu vârste de peste 80 de ani au un statut mai mult onorific.
Citește și: Asta e planta care te face mai DEȘTEPT
Toţi sunt arhiepiscopi sau episcopi, cu excepţia preotului albanez Ernest Simoni, 88 de ani, persecutat în timpul dictaturii comuniste a lui Enver Hodja. Condamnat la moarte, părintele Simoni a efectuat 18 ani de muncă forţată, detenţie şi muncă în mine.
O alegere originală, este cea a nunţiului apostolic din Siria, monseniorul Mario Zenari, care nu a abandonat postul pe care îl ocupă de opt ani la Damasc, chiar dacă această ţară este măcinată de război.
Citește și: Ele sunt femeile care fac SEX mai DES: Studiu pe 210.000 femei
Implicat într-o platformă inter-religioasă pentru pace în ţara sa, arhiepiscopul de Bangui, monseniorul Dieudonne Nzapalainga, a devenit primul cardinal din istoria Republicii Centrafricane. În vârstă de 49 de ani este, în mod clar, cel mai tânăr.
Suveranul pontif argentinian foarte conectat la zonele periferice a desemnat cardinali din Lesotho, Papua Noua Guinee, Insula Mauriţius, Bangladesh şi Malaezia, ţări care se pot lăuda de asemenea cu noul lor cardinal.
Citește și: MOMENTE GROAZNICE: CE a putut să mănânce un rechin, într-un acvariu imens / VIDEO
Printre noii cardinali desemnaţi se numără americanul Kevin Farrell din Dallas, care fusese numit în august şef al departamentului pentru laici, familie şi viaţă al Vaticanului. Ceilalţi doi americani desemnaţi sunt arhiepiscopii Blase Cupich de Chicago şi Joseph Tobin de Indianapolis, care au fost catalogaţi de presa de specialitate drept prelaţi foarte progresişti, susţinând drepturile femeilor în cadrul Bisericii Catolice sau ale imigranţilor.
Monseniorul Jozef De Kesel, arhiepiscop de Malines-Bruxelles, a ridicat deja chestiunea menţinerii caracterului obligatoriu al celibatului pentru preoţi.
Citește și: Brad Pitt anunță că va scoate casete COMPROMIȚĂTOARE cu Angelina Jolie
Din noul conclav fac parte 45% electori ce provin din Europa, 14% din America de Nord, 12% din Africa, 12% din Asia, 11% din America de Sud, 3% din America Centrală şi 3% din Oceania.
Duminică, papa Francisc şi toţi cardinalii vor celebra sfânta liturghie în bazilica Sfântu Petru care încheie Jubileul Milostivirii. Suveranul Pontif va închide Uşa Sfântă pe care a deschis-o la debutul manifestărilor la data de 8 decembrie 2015. Jubileele catolice au fost celebrate începând cu anul 1300. Deşi iniţial au avut loc la fiecare 100 de ani, ulterior intervalul a fost redus la 25 de ani. În plus, suveranul pontif are posibilitatea de a declara jubilee extraordinare, precum cel al Milostivirii care se încheie duminică, conform DPA citată de agerpres.ro.
Citește și: Iată puterea unei BOMBE ATOMICE: Suflul exploziei atinge înălțimea Everestului / VIDEO
