DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Presa din România nu reuşeşte să-şi îndeplinească responsabilitatea:informarea corectă a publicului

presa

În România mass-media nu reuşesc să-şi îndeplinească principala responsabilitate de a informa publicul şi acţionează în mod repetat ca portavoce a unor interese comerciale şi politice, încălcând normele jurnalistice de acurateţe, echilibru şi informare completă, conform concluziilor raportului "Media Pluralism Monitor 2016 - Monitorizarea riscurilor pentru pluralismul media în UE şi în afara acesteia", întocmit de Centrul pentru Pluralism Media şi Libertate a Presei (CMPF) cu sprijinul Uniunii Europene.

Raportul semnalează că piaţa mass-media din România este dominată de televiziune, cu o creştere recentă a utilizării internetului şi o scădere continuă în circulaţia ziarelor, consumul de presă tipărită ajungând la doar 13%. Criza economică a adus o scădere drastică a veniturilor ziarelor, foarte dependente de publicitate şi cu venituri limitate din abonamente şi vânzări. Dezvoltarea rapidă a internetului şi disponibilitatea de conţinut gratuit face cu atât mai dificilă supravieţuirea unor publicaţii cu tradiţie într-o ţară în care oamenii nu au deprinderea de a citi şi a plăti pentru ştiri.

În cadrul raportului, riscurile referitoare la pluralismul media şi libertatea presei au fost examinate în conformitate cu patru arii tematice principale: Protecţie de Bază, Pluralismul Pieţei, Independenţă Politică şi Incluziune Socială. Fiecare arie tematică este descrisă printr-o serie de indicatori, iar rezultatele pentru fiecare zonă şi indicator sunt prezentate pe o scară de la 0% la 100%. Valorile între 0% şi 33% sunt considerate risc scăzut, de la 34% la 66% reprezintă risc mediu, în timp ce între 67% şi 100% reprezintă risc ridicat.

În ceea ce priveşte Protecţia de Bază, prevederile legale din România în acest domeniu oferă un cadru "destul de solid" şi se înregistrează un risc mediu general de 34%. Practicile inconsecvente şi implementarea acestor prevederi sunt cele care conduc la posibile riscuri în acest domeniu. Conform raportului, acestea sunt provocate în mare măsură de problemele structurale ale instituţiilor de stat româneşti (sistemul judiciar, capacitatea administrativă) şi de contextul socio-economic. Problemele legate de profesia de jurnalist, standarde şi protecţie, evaluate ca risc mediu (46%), reprezintă cel mai ridicat risc din categoria "Protecţie de Bază".

Indicatorii referitori la Pluralismul Pieţei vizează existenţa şi eficienţa implementării prevederilor pentru transparenţa patronatului media care în România înregistrează un risc mediu (50%). Raportul evidenţiază existenţa unor riscuri ridicate generate de lipsa unei legislaţii adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media (72%) şi în special concentrarea trans-media a patronatului şi încurajarea competitivităţii (69%). În acelaşi timp, influenţa comercială şi din partea patronatului asupra conţinutului editorial generează un risc şi mai ridicat (79%), cauzat parţial de ineficienţa normelor neobligatorii auto-reglementate, într-un context de vulnerabilitate economică a sectorului media, ceea ce contribuie de asemenea la evaluarea de risc mediu a indicatorilor pentru viabilitate media (48%).

Independenţa Politică, ai cărei indicatori expun existenţa şi eficienţa garanţiilor împotriva controlului politic asupra canalelor media, a fost evaluată la un risc mediu de 65%. Aceşti indicatori vizează, de asemenea, existenţa şi eficienţa măsurilor de auto-reglementare pentru asigurarea independenţei editoriale. Lipsa independenţei politice reprezintă cea mai semnificativă ameninţare pentru pluralismul media din România. Aceasta provine atât din cadrul legislativ, cât şi din practica reală, coroborate cu factori structurali precum disfuncţiile pieţei de media, polarizarea politică ridicată şi imparţialitatea scăzută a instituţiilor de stat. Trei dintre aceşti indicatori au un nivel de risc de peste 80%: Controlul politic asupra canalelor media (88%), Autonomia editorială (81%) şi Independenţa guvernării şi finanţării serviciilor publice de media (92%). Dintre toţi indicatorii, acesta este domeniul cu cele mai mari valori, mai exact cele mai ridicate riscuri, precum şi cu cea mai mare concentrare a indicatorilor cu risc ridicat.

Incluziunea Socială a fost evaluată la un risc mediu de 54%. Indicatorii de Incluziune Socială se referă la accesul diferitelor grupuri din societate la mass-media. Dintre aceşti indicatori, accesul la mass-media pentru minorităţi înregistrează un risc mediu (38%), la fel ca şi accesul la mass-media pentru femei. Dezechilibrele legate de gen sunt vizibile atât în conţinutul ştirilor, cât şi în funcţiile de conducere din cadrul serviciilor publice de media, unde femeile sunt încă sub-reprezentate (singurul domeniu unde numărul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor fiind cel al reporterilor de ştiri). Riscuri uşor mai ridicate apar cu privire la accesul la mass-media pentru persoanele cu dizabilităţi (nivelul indicatorului: 63%), unde actuala legislaţie încă are carenţe iar implementarea actualelor prevederi, cum ar fi utilizarea traducerii prin limbajul semnelor sau subtitrarea sincronizată, care prezintă dificultăţi tehnice şi financiare pentru radiodifuzori. Indicatorul legat de Competenţa media înregistrează un risc ridicat (81%), semnalând dificultăţile structurale provocate de lipsa de politici coerente şi de accesul limitat la internet şi un nivel redus de competenţe digitale.

Conform concluziilor raportului, în contextul românesc, dificil din punct de vedere economic, aspectele legate de recrutare, retenţie şi angajare precară ridică probleme pentru profesia de jurnalist, amplificate de lipsa de garanţii instituţionale pentru independenţa editorială, fie pentru redactorii şefi, fie pentru marea masa a jurnaliştilor. Codurile de etică existente nu sunt obligatorii şi nu au mecanisme de punere în vigoare, iar majoritatea jurnaliştilor din afara serviciilor publice mass-media nu sunt parte a organizaţiilor profesionale active sau a sindicatelor, care sunt în general slab reprezentate în România.

De asemenea, experţii care au întocmit raportul constată că patronatul nu este obligat prin prevederi formale să respecte independenţa editorială şi nici nu este vizat de reguli specifice privind conflictul de interese în domeniul media sau limite de proprietate trans-media. Acest fapt încurajează şi mai mult tendinţa existentă de a deţine canale media pentru motive ascunse, precum câştigarea de avantaje politice şi economice, subliniază raportul.

Media Pluralism Monitor (MPM) este un instrument de cercetare care a fost proiectat pentru a identifica riscurile potenţiale referitoare la pluralismul media din statele membre ale Uniunii Europene. Acest raport narativ a fost realizat în cadrul primei implementări pan-europene a MPM, derulată în 28 de state membre UE, Muntenegru şi Turcia, cu sprijinul unei finanţări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană Centrului pentru Pluralism Media şi Libertate a Presei (CMPF) de la Institutul Universitar European.

Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate la 15 mai, a avut la bază un chestionar standardizat iar colectarea de date s-a desfăşurat între mai şi octombrie 2016. În România, CMPF a încheiat un parteneriat cu MRC - Median Research Centre, din Bucureşti, care a desfăşurat colectarea de date, a comentat variabilele din chestionar şi a intervievat experţi cu experienţă relevantă în domeniu, conform Agerpres.

Pentru a asigura acurateţea şi corectitudinea rezultatelor finale, un grup de experţi din fiecare ţară a revizuit răspunsurile la anumite întrebări evaluative particularizate. În România acest grup de experţi a fost format din următorii specialişti cu pregătire şi experienţă relevante în domeniul media: Alexandru Ion Giboi, directorul general al agenţiei naţionale de presă Agerpres; Răzvan Martin, cercetător la ActiveWatch, Ovidiu Gherasim Proca, lector la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi; Manuela Preoteasa, cercetător la EurActiv; Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI); Dorina Rusu, reprezentant al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.