Premium
Parlamentul Republicii Moldova a dezbătut joi proiectul noii legi privind frontiera de stat a Republicii Moldova, lege care ar putea intra în vigoare în ianuarie 2025. Legea a fost modificată în legătură cu integrarea europeană a republicii. Ea nu conține noțiunile de "delimitare" și "demarcare" a frontierei, lucru considerat de experți ca un neajuns al acesteia. Anterior, Bucureștiul a refuzat să recunoască râul Prut ca râu de frontieră. Fostul ministru moldovean al securității, Anatol Plugaru, a declarat pentru "Nezavisimaia gazeta" că acest lucru demonstrează realizarea planului de unire a Republicii Moldova cu România, relatează Rador Radio România citat de stiripesurse.md
Nu numai că Republica Moldova a rămas fără limba română, după ce anul trecut aceasta a fost anulată de către parlament, care a înlocuit-o cu limba română, dar ea își lasă deschise și frontierele cu România, "uitând" să includă în noua lege noțiunile de "delimitare" și "demarcație".
Ziarul "Moldavskie vedomosti" scrie în legătură cu acest lucru: "Noua lege, la fel ca și cea veche, nu va contribui la revizuirea și renegocierea Tratatului privind delimitarea și demarcarea frontierelor dintre Republica Moldova și România, în schimbul legii existente între URSS și Republica Socialistă România. Un tratat pe care Bucureștiul se încăpățânează să nu vrea să-l revizuiască și să-l semneze. Și asta după ce a fost primul care a recunoscut independența Republicii Moldova. Iar absența unui tratat reînnoit de delimitare și demarcare a frontierelor dintre Republica Moldova și România lasă deschisă și incertă întrebarea: pe noi ne așteaptă în perspectivă intrarea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline în UE sau absorbirea ei de către România, pentru a deveni o singură țară membră a UE?
Jurnaliștii moldoveni remarcă faptul că țara "are aceeași problemă care a apărut după prăbușirea URSS și nu a fost rezolvată de ani de zile între Federația Rusă și Ucraina, care nu au reușit nici până acum să ajungă la o înțelegere asupra delimitării frontierei".
Totodată se remarcă faptul că adoptarea noii legi cu privire la frontiera de stat la solicitarea guvernului, în special a ministerului de interne, este justificată de perspectiva aderării preconizate a Republicii Moldova la UE, a aderării României la spațiul Schengen, precum și de strategia regulilor la frontierele statelor membre ale UE.
Cu toate acestea, în noua lege privind frontiera există un nou articol care presupune că anumiți reprezentanți ai unor instituții specializate străine și internaționale vor putea desfășura o activitate în sistemul controlului frontierei moldovenești. Presa locală presupune că este vorba de grăniceri români și de reprezentanți ai structurilor corespunzătoare ale UE.
Fostul ministru al securității al Republicii Moldovai, Anatol Plugaru, a declarat pentru "Nezavisimaia gazeta" că toate acestea constituie pași de același ordin, care duc Moldova spre România. "Ei (Bucureștiul și Chișinăul - "Nezavisimaia gazeta") promovează unificarea și aceasta va avea loc în cele din urmă", a dat asigurări fostul ministru moldovean. El a atras atenția asupra faptului că Republica Moldova nu a reușit să semneze tratatul de bază cu România, deși Guvernul moldovean a încercat să facă acest lucru. "Vlad Filat, pe când era prim-ministru, a încercat să încheie acest tratat, dar nici el nu a reușit. Iar actualele autorități nu încearcă să facă acest lucru", a spus Plugaru. După părerea acestuia, semnarea tratatului de bază înseamnă recunoașterea cu documente a independenței Republicii Moldova și unificarea să fie dată uitării.
Mihail Garbuz, liderul partidului "Patrioții Moldovei", a avertizat Guvernul Republicii Moldova să creeze un grup de inițiativă special care să controleze situația, să înregistreze toate acțiunile antinaționale ale autorităților și să le pună capăt.
El consideră că o dovadă a dorinței actualei puteri de a deveni parte integrantă a țării vecine a constituit-o intenția de a organiza, la sfârșitul lunii iulie, o ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. La sfârșitul acesteia, crede Garbuz, "s-ar putea să fie semnat un document privind unificarea, care va și confirma existența ideii criminale, zămislită de conducerea românească împreună cu guvernul liberal pro-românesc din Republica Moldova, privind privarea republicii noastre de suveranitate și unirea acesteia cu România".
Partidul este convins că dorința guvernului liberal pro-românesc de a priva Republica Moldova de suveranitate ar putea provoca izbucnirea pe teritoriul regiunii a unui război civil de anvergură.
În același timp, directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a remarcat că nu este vorba de nicio unificare cu România și ședința comună a guvernelor nu atestă în nici un fel dorința autorităților moldovenești de a se uni cu statul vecin.
Între timp, Traian Băsescu, pe cand era președinte al României, vorbea despre reunificarea "celor două Românii" ca despre principalul său obiectiv. El a propus chiar și un plan de realizare a acestei idei: unirea în cadrul Uniunii Europene. Se pare că astăzi totul evoluează tocmai conform acestui plan. Despre acest lucru vorbesc deja oficiali de rang înalt ai actualului Guvern al Republicii Moldova. "Unirea va avea loc prin integrarea Republicii Moldova în UE. După aceasta vor dispărea frontierele existente în prezent sub formă de infrastructură, vamă, roaming; când acestea vor dispărea din experiența cotidiană a oamenilor, atunci va fi mai ușor de realizat unirea politico-administrativă", a declarat anterior într-un interviu acordat unui portal românesc Victor Parlicov, ministrul energiei al Republicii Moldova. El a propus: "Acum trebuie să ne concentrăm asupra ștergerii frontierelor dintre state."
Între timp, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, care este cetățean român, a comentat dezbaterea publică despre unirea celor două țări. Ea a declarat că ideea unificării Republicii Moldova cu România nu se bucură de un deosebit sprijin din partea cetățenilor republicii, de aceea autoritățile s-au concentrat pe ideea integrării europene. "Există sprijin pentru reunificarea cu România, dar nu este suficient. Există oameni care promovează această idee, dar nici numărul acestora nu este suficient. Există sprijin și pentru integrarea în UE. Este lucru spre care tindem noi", a spus Sandu.
Președintele Republicii Moldova a confirmat faptul că aproximativ un milion de cetățeni moldoveni au pașapoarte românești, dar, în același timp, mulți se tem de o eventuală unire a celor două țări.
Potrivit sondajelor de opinie, împotriva unirii se pronunță aproximativ 60% dintre cetățenii Republicii Moldova și aproximativ 55% dintre locuitorii României.
Cu toate acestea, actualele autorități moldovenești fac totul pentru ca acest raport să se schimbe. Parlamentele moldovean și românesc au sesiuni comune. Înainte de aceasta guvernele celor două țări s-au mai întâlnit de multe ori, au fost create comisii comune și grupuri de lucru în multe domenii. De anul acesta specialiști români au început să fie invitați în Republica Moldova în funcții de conducere. Astfel, Banca Națională a republicii a fost condusă de senatorul român Anca Dragu. În afară de ea, alți șapte români, care au lucrat în trecut în Guvernul român, au ocupat funcții corespunzătoare în Cabinetul de Miniștri din Republica Moldova. Ministerele din cele două țări se apropie activ unul de celălalt, iar Academia de Științe a Republicii Moldova a devenit practic o filială a celei românești. Se unifică sistemele de transport de gaze și de energie electrică. Cu alte cuvinte, totul se pregătește pentru ca, atunci când va veni momentul, să nu mai rămână decât să se declare că Moldova nu mai există. Există, cum spun românii, partea moldovenească a provinciei de est a României.
"Societatea moldovenească este gata pentru astfel de schimbări. În școlile moldovenești din 1992 se predă în limba română, în școlile rusești copiii studiază nu limba moldovenească, ci limba română - așa se numește oficial această materie de studiu", a declarat Vitalie Andrievschi, directorul Institutului pentru Politici Eficiente din Chișinău.
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat în acest sens: "Trebuie să ne uităm la strategia lor, ei (autoritățile Republicii Moldova - "Nezavisimai gazeta") distrug tot ceea ce a fost creat în secolul trecut, în perioada sovietică. Ei au închis universități, spitale. Ei sunt lichidatori, distrug totul. Nu cred că este pur și simplu așa".
După părerea analiștilor locali, la apropierea Chișinăului de București contribuie tensiunea în legăturile cu Rusia din cauza conflictului din Ucraina.
Unele temeri au fost exprimate de adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.
"Ne așteptăm ca Rusia să manifeste un interes uriaș ca să submineze guvernul pro-european și administrația președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Și intenționez, dacă totul merge bine, să merg cu comisarul Vera Jourova (comisarul european pe problemele valorilor și transparenței - "Nezavisimaia gazeta") pentru deschiderea la Chișinău a unui centru pentru combaterea dezinformării rusești. UE și NATO, noi toți ajutăm Republica Moldova în această direcție", a spus Geoană.
De remarcat că din inițiativa legislativă a președintelui Maia Sandu în Republica Moldova a fost creat Centrul pentru comunicări strategice și combaterea dezinformării.
Reamintim că în 1918 România a introdus trupele pe teritoriul Moldovei până la râul Nistru (până la actuala Transnistrie). Consiliul regional înființat la Chișinău a votat pentru unirea cu țara vecină. Din iunie 1940 teritoriul Moldovei actuale nu face parte din România. Pe teritoriile ambelor două țări există susținători ai "unirii", adică ai unificării României și a Republicii Moldova.
