România marchează, pe 8 decembrie, Ziua Constituției, prilej pentru președinta Curții Constituționale, prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, să transmită un mesaj amplu despre rolul Legii fundamentale și despre semnificația ei în evoluția democratică a societății.
„Proclamată prin Legea nr. 120/1995, această dată nu este o simplă zi din calendar, ci un reper pentru conștiința civică”, afirmă șefa CCR, care subliniază că momentul trebuie privit ca „un legământ constituțional” reafirmat anual.
Tănăsescu arată că, la momentul intrării în vigoare în urma referendumului din 8 decembrie 1991, Constituția a reprezentat „un document aspirațional, o promisiune făcută fiecărui cetățean că tranziția democratică va fi realizată cu demnitate și responsabilitate”. În viziunea sa, Legea fundamentală s-a dorit expresia maturității politice a statului și a solidarității sociale, prin garanțiile pe care le acordă drepturilor fundamentale și prin configurarea instituțiilor menite să protejeze cetățenii.
Șefa CCR mai spune că, de-a lungul celor 34 de ani, Constituția „s-a dovedit a fi măsura a ceea ce suntem și proiecția a ceea ce ne dorim să devenim”, un document viu, capabil să stimuleze „cu rigoare calmă” progresul instituțional și prosperitatea cetățenilor. „Constituția României a reușit să fie în egală măsură un pact încheiat de toți cetățenii pentru o conviețuire pașnică, un angajament comun de a stabili și respecta limitele necesare pentru ca puterea să rămână permanent în slujba cetățeanului”, afirmă aceasta.
Constituția, „o pavăză invincibilă” pentru drepturile fundamentale
În mesajul său, Simina Tănăsescu subliniază că aplicarea de zi cu zi a Constituției apropie societatea de împlinirea aspirațiilor din 1991. Ea descrie Legea fundamentală drept „o pavăză invincibilă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, insistând asupra caracterului ei esențial în arhitectura democratică a statului.
Totodată, Tănăsescu afirmă că actul constituțional constituie o „ancoră pentru apartenența la valorile euroatlantice și pentru reziliența democratică”, un instrument de consolidare a toleranței și pluralismului și de combatere a oricăror tendințe totalitariste sau extremiste. În opinia ei, rolul său se proiectează și în plan internațional, în contextul în care CCR exercită Președinția Asociației Curților Constituționale Francofone.
„Constituția României asigură și legătura cu spațiul juridic francofon, în care cultura dialogului și respectul pentru drepturile omului se conjugă într-o comunitate bazată pe limbă și tradiții democratice”, punctează președinta Curții Constituționale, evocând componenta externă a mandatului instituției.
„Un contract viu”: apel la încredere și responsabilitate
În finalul mesajului, Tănăsescu transmite un îndemn către cetățeni, conturat în jurul ideilor de implicare și responsabilitate. „Mesajul pe care îl adresez tuturor cu această ocazie este unul al încrederii, responsabilității și speranței”, afirmă aceasta, insistând că Legea fundamentală „nu este un text îndepărtat, ci un contract viu, care ne cere permanent bună credință, implicare și devotament”.
Ea descrie Constituția ca „un pact al încrederii — între cetățeni și instituții, între prezent și viitor, între libertatea individuală și binele comun”, punctând că întărirea instituțiilor democratice rămâne o obligație comună. „Îmi exprim încrederea că vom continua să cultivăm împreună valorile care ne definesc și să întărim instituțiile care ne garantează democrația și libertățile fundamentale”, spune președinta CCR.
Comentează