Premium
Laburistul israelian Isaac Herzog (60 de ani) a fost ales miercuri, de către deputaţi în funcţia de preşedinte al Israelului, în plină criză politică şi cu doar câteva ore înaintea expirării unui termen-limită în vederea formării unui Guvern, relatează AFP.
Isaac Herzog devine astfel al 11-lea preşedinte al statului evreu. El îi succedă lui Reuven Rivlin în această funcţie larg onorifică. Isaac Herzog s-a născut la Tel Aviv şi a fost implicat mult timp în politică. El a devenit în 2018 preşedinte al organizaţiei de ajutor Agenţia Evreiască, ce se ocupă de imigraţia spre Israel, printre altele. Tatăl său, Chaim Herzog, a ocupat funcţia de preşedinte al Israelului între 1983 şi 1993.
Funcţia de şef al statului în Israel este apolitică şi larg ceremonială, iar puterea executivă rămâne în mâinile premierului.
Preşedintele poate graţia.
Herzog a fost ales cu 87 de voturi la 26, împotriva adversarei sale Miriam Peretz, o educatoare fără experiență politică, dar populară în societatea israeliană, mama a doi fii ucişi în luptă, potrivit postului paramentar de televiziune.
”Iau pe umerii mei greaua responsabilitate pe care mi-o daţi”, a declarat Isaac Herzog, supranumit ”Buj”, într-un discurs televizat, după anunţarea rezultatului alegerilor.
”Voi fi preşedintele tuturor, voi construi poduri între diverse părţi ale societăţii noastre”, a subliniat el.
Un avocat de formaţie, el i-a mulţumit adversarei sale Miriam Peretz, o ”eroină israeliană”, ”pentru că este un simbol al unei inspiraţii pentru toţi cetăţenii israelieni”.
”Îi întind mâna cu speranţa unei colaborări rodnice pentru binele societăţii israeliene”, a adăugat el.
Premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, un fost adversar al laburistului, l-a felicitat şi i-a urat ”un mare succes în numele tuturor cetăţenilor israelieni”.
Alegerea preşedintelui israelian intervine într-un context de tensiuni politice puternice.
Adversarii lui Netanyahu, cel mai longeviv premier israelian, au termen până miercuri, la ora locală 23.59 (şi ora României) să-şi depăşească diferenţele ideologice şi să anunţe un acord în vederea formării unei coaliţii, pentru a pune capăt unei crize politice de doi ani.
În cazul unui eşec al lui Yair Lapid (centru) de a forma un guvern până la acest termen, deputaţii ar putea să-i ceară noului preşedinte să mandateze un nou parlamentar să formeze un guvern.
Însă, scenariul cel mai temut este organizarea unor noi alegeri - al cincilea rând de alegeri în doi ani.
