Preşedintele azer, Ilham Aliev, a declarat marţi că are dreptul să recurgă la arme împotriva Armeniei şi a ameninţat că va părăsi negocierile cu ţara vecină pentru controlul teritoriului separatist Nagorno-Karabah, relatează AFP.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei, scrie agerpres.ro.
Citește și: Amenințări dure! Se cere dizolvarea PNL-ului
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.
"Teoria principală a Grupului de la Minsk este de a spune că nu există soluţie militară pentru acest conflict. Cine a spus asta? Drept cine se cred ei? Deschideţi Carta ONU şi priviţi dacă ţările au dreptul la autoapărare!", a declarat preşedintele azer într-un interviu acordat mai multor canale media locale.
"Noi încercăm să fim constructivi şi toleranţi, dar astăzi negocierile sunt practic oprite", a adăugat el.
"Am dovedit că avem dreptate pe scena internaţională şi pe câmpurile de luptă", a apreciat Aliev, evocând "luptele din aprilie" 2016, referindu-se la câteva zile de confruntări sângeroase pe linia frontului din Nagorno-Karabah, ceea ce a generat temeri o vreme cu privire la un război deschis.
Bogat în hidrocarburi, Azerbaidjanul, ale cărui cheltuieli militare depăşesc bugetul anual al Armeniei, a ameninţat în mai multe rânduri că va prelua controlul asupra Nagorno-Karabah cu forţa.
Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.
Citește și: Drumul lung al agoniei. Cum și-au bătut joc magistrații de o fetiță de 11 ani violată de un bărbat de 52 de ani .
