Premium
Preşedintele CCR, Marian Enache, a afirmat, vineri, că aplicarea dreptului Uniunii Europene nu afectează suveranitatea şi supremaţia Constituţiei naţionale, "din moment ce domeniile de competenţă şi atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii sunt diferite".
Declaraţia a fost făcut în cadrul celei de-a VI-a Conferinţe Naţionale a Societăţii Române de Drept European, cu tema "Aplicarea dreptului Uniunii Europene în România".
"Unul dintre cele mai importante acte juridice ale organizării statale îl reprezintă Constituţia. Supremaţia Constituţiei României, respectiv valoarea ei axiologică, o situează în paradigma unui stat de drept şi democratic, în vârful sistemului de drept românesc. Legea fundamentală reprezintă baza tuturor reglementărilor în domeniile politice, sociale şi economice, iar aplicarea acesteia este garantată de existenţa unei instituţii specializate, ca unică autoritate de justiţie constituţională, cu scopul de a asigura realizarea principiului separării puterilor în stat şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. La nivelul Uniunii Europene, însă, nici Constituţia unui stat şi nici legislaţia internă a acestuia nu pot fi privite în afara ordinii juridice europene, în condiţiile existenţei dreptului european izvorât din tratatele constitutive ale Uniunii Europene", a explicat Marian Enache.
El a adăugat că aceste ordini juridice nu funcţionează separat, ci într-un raport de complementaritate şi reversibilitate, fiecare păstrându-şi identitatea şi fizionomia dreptului pozitiv propriu.
"Cu alte cuvinte, nu ne aflăm în prezenţa unui concurs dintre prioritatea dreptului european şi supremaţia Constituţiilor naţionale, această posibilă percepţie generând portenţiale efecte dăunătoare asupra statului de drept însuşi şi asupra democraţiei. Ideea majoră este aceea a circumscrierii corecte a celor două tipuri de ordini juridice, acestea înscriindu-se mai degrabă într-un sistem de cooperare de tipul 'vaselor comunicante'. Chiar dacă fiecare îşi păstrează forma şi autonomia, ele comunică şi se regăsesc în acelaşi sistem de viziune, acţiune şi finalitate", a explicat preşedintele CCR.
Potrivit acestuia, prioritatea dreptului Uniunii "nu trebuie privită ca hegemonia acestui tip de drept", care trebuie interpretat şi aplicat prin procedurile armonizării survenite din dialogul judiciar dintre instanţele care aplică dreptul Uniunii Europene şi cel naţional.
De aceea, a completat Marian Enache, o atitudine de deschidere şi de promovare a unei diplomaţii judiciare, a unui dialog judiciar între instanţa constituţională naţională şi cea europeană nu presupune aspecte privind stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe, astfel cum a statornicit jurisprudenţa instanţei române de contencios constituţional.
"Aplicarea dreptului Uniunii nu afectează suveranitatea şi supremaţia Constituţiei naţionale, din moment ce domeniile de competenţă şi atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt diferite. Raportat la cazuistica acestora, trebuie respectată regula variabilă a jocului, în funcţie de natura normei juridice, de domeniul ei de aplicare şi de raportul just de prevalenţă între o normă europeană şi una de provenienţă naţională", a transmis preşedintele instanţei constituţionale.
Conform lui Enache, modul de aplicare a celor două ordini juridice, în care, de fapt, izvorul ordinii juridice europene a fost voinţa politică comună a statelor membre ale Uniunii Europene, trebuie conceput în interacţiunea lor activă şi complementară, nu separatist, ci congruent, în funcţie de competenţele atribuite ordinii europene prin actul de aderare al unui stat la Uniunea Europeană.
"Deşi aceste ordini juridice conţin proceduri şi naturi juridice diferite, ele au scopuri convergente şi anume un grad mai înalt de integrare în Uniune, accesul cetăţenilor la realizarea drepturilor şi libertăţilor lor, cu asigurarea unor standarde şi garanţii de protecţie armonizate", a mai spus preşedintele CCR.
