Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Virgiliu Nanu, a declarat, luni, după o şedinţă de lucru desfăşurată la Barajul Paltinu, că cei peste 100.000 de cetăţeni afectaţi de problemele de la această acumulare vor beneficia din nou de apă potabilă abia peste cel puţin o săptămână, potrivit Agerpres.
"Noi acum ne-am concentrat mai mult pe găsirea soluţiilor necesare, astfel încât să putem să reluăm cât mai rapid furnizarea apei. Am avut mai multe discuţii inclusiv cu doamna ministru, am avut o legătură telefonică cu ea în timpul şedinţei. Cert este că de mâine, zic eu, începând cu ora 12:00, se va începe reluarea furnizării apei, dar - şi asta este cel mai important - nu ajunge la beneficiar mai devreme de ziua de luni. De ce? Pentru că staţiile de tratare trebuiesc amorsate, trebuiesc umplute instalaţiile cu apă, un proces tehnologic care durează mai multe zile. (...) Este clar că, după discuţiile avute, nu cred că va fi mai devreme de luni dimineaţă apă care să ajungă la beneficiar. (...) Deci luni, normal, ar trebui să ajungă apă potabilă, dar până nu avem rezultatul buletinelor de măsurători, nu putem spune că vom avea apă potabilă. Deci luni se vor face aceste măsurători şi, probabil, după ce vor ajunge acele rezultate, vom comunica faptul că apa va fi potabilă", a afirmat Virgiliu Nanu.
Directorul tehnic al Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, Răzvan Radu, a explicat că o astfel de situaţie nu s-a mai întâlnit în ultimii 30 de ani şi, din punctul său de vedere, nu există cel puţin în România o staţie care să poată trata o apă cu o turbiditate atât de ridicată.
"Nu ştiu dacă este vinovat ESZ-ul sau nu. Din punctul meu de vedere, nu este vinovat. Trebuie menţionat foarte clar că ESZ-ul, tot ceea ce face este să trateze apa care ne vine de la baraj. În data de 28 noiembrie, în jurul orei 15:30, am fost nevoiţi să întrerupem staţia. Datorită condiţiilor hidrometeorologice şi a lucrărilor din baraj, turbiditatea, pe înţelesul tuturor, calitatea apei, s-a ridicat la nivelul valorii de 7.000 de unităţi. Ca să înţelegeţi ceea ce înseamnă, media lunară, pe lunile anterioare, a fost undeva de 30. Specialiştii noştri din cadrul staţiei au făcut tot posibilul să nu oprească staţia de tratare a apei Voila, dar la această turbiditate era imposibil să mai menţinem aprovizionarea cu apă. Ne puteam asuma riscuri să se blocheze pur şi simplu staţia şi ulterior să nu mai putem furniza apă partenerilor noştri, pentru că trebuie menţionat că noi nu furnizăm apă direct populaţiei, noi furnizăm apă partenerilor noştri. (...) Deci exista acest risc să nu mai putem furniza apă pentru multe săptămâni de acum încolo. De aceea s-a luat această decizie de oprire a firului de apă potabilă numărul 1. (...) Eu nu cred că există o staţie în lumea aceasta, sau cel puţin în România, cu siguranţă nu există, care poate trata aşa ceva", a spus sursa citată.
Potrivit acesteia, nivelul turbidităţii a continuat să crească, ajungând la 17.000 de unităţi.
"Trebuie să ştiţi, de asemenea, că datorită turbidităţilor care au continuat, am ajuns la un moment dat la turbidităţi în valoare de 17.000 de unităţi. Am vorbit cu colegi din cadrul societăţii noastre care lucrează de aproximativ 30 de ani şi mi-au spus că ei nu au mai întâlnit o situaţie de genul acesta. Vă spuneam că datorită acestor turbidităţi am fost nevoiţi ulterior să întrerupem şi firul 2, care este firul industrial, care asigură o parte din industria din judeţul Prahova. În acest moment, funcţionăm la un nivel de avarie. Noi mai avem o staţie, staţia de la Vălenii de Munte, care asigură aproximativ 40% din cantitatea de apă. Acolo am făcut nişte lucrări anticipând că există posibilitatea să ne lovim de această problemă. (...) în acest moment ne aflăm în situaţia de a putea furniza, într-adevăr cu un debit redus, apă către restul cetăţenilor din judeţul Prahova care sunt alimentaţi din Movila Vulpii", a punctat acesta.
Directorul tehnic al ESZ a clarificat şi situaţia privind bazinul de apă curată (BAC), care trebuia să reprezinte o sursă alternativ de apă. El a arătat că apa care intră în acest bazin vine tot din barajul Paltinu, dar şi că el ar fi asigurat apă peste doar circa 12-14 ore.
"În momentul în care ne aflăm acum şi starea lui, el ar fi putut asigura apă pentru aproximativ 12-14, forţat 16 ore. De asemenea, trebuie menţionat că şi conducta care alimentează staţia noastră din acest BAC se află într-o stare foarte, foarte proastă. Noi cu echipele noastre de intervenţie, de-a lungul timpului, am tot încercat să intrăm pe ea să o reparăm. (...) această conductă şi BAC-ul nu sunt în proprietatea operatorului ESZ Prahova. Noi suntem doar operatori şi operăm infrastructura Apelor Române. Noi nu putem să facem investiţii, putem să facem doar reparaţii. (...) avem o zonă între 100 şi 190 de metri în care această conductă este foarte deteriorată şi, din păcate, pe zona aceasta există nişte proprietăţi private. (...) Am trimis colegilor de la Apele Române în decursul lunii octombrie o solicitare să ne spună care este situaţia cu BAC-ul şi cu conducta. (...) Din păcate, răspunsul pe care noi l-am primit ar fi că lucrările se vor finaliza în 24 plus 8 luni, deci 32 de luni se vor finaliza lucrările. (...) Trebuie să înţelegem foarte bine că şi dacă ar fi existat acest device, BAC-ul cu conducta, am fi rezolvat problema pe aproximativ 12 ore, dar, atenţie, asta în nişte condiţii normale de precipitaţii hidrometeorologice, nu în condiţiile acestea", a mai explicat Răzvan Radu.
Potrivit directorului tehnic al ABA Buzău-Ialomiţa, Adrian Popa, golirea de fund a barajului Paltinu este blocată din data de 17 iunie, când a fost făcută o manevră profilactică de verificare a echipamentelor conform regulamentului de exploatare.
"Au fost informaţi toţi factorii decizionali. (...) S-a luat decizia de coborârea nivelului în lac până la o cotă la care se putea face o inspecţie subacvatică pentru a vedea ce s-a întâmplat. Din inspecţia tehnică a rezultat faptul că admisia golirii de fund este obturată de batardouri care au fost şi acoperite de aluviuni. Singura soluţie viabilă la data aceea era coborârea nivelului în lac până la o cotă 603 - 605 astfel încât să permită unor scafandri să intre în lac să încerce deblocarea batardourilor şi decolmatarea admisiei golirii de fund. (...) Este singura modalitate de a evacua apă din barajul Paltinu în cazul în care ar trebui să ajungem între nivelul golirii de semi adâncime şi partea cea mai de jos", a declarat sursa menţionată.
Comentează