Premium
Președintele CSM, Daniel Grădinaru, a explicat miza din spatele protestului magistraților privind reducerea pensiilor speciale. Grădinaru spune că nu suma pe care o vor încasa magistrații după pensionare e problema, deși acum se vrea ca aceasta să fie mai mică sau egală cu salariile în plată, și nu mai mare cum se petrece în prezent.
Problema e creșterea vârstei de pensionare peste noapte, cu 10 ani de zile
"Formele de protest, sigur că ele au fost vehiculate și cuvinte mai grele s-au folosit, termenul de grevă, că ar trebui dați afară magistrații care fac grevă. Este o idee falsă. Magistrații nu fac grevă. Formele acestea de protest sunt, zicem noi, doar pentru a atrage atenția factorilor decizionali în legătură cu modificarea statutului magistraților, în această manieră în care s-a procedat. Suspendarea activității nu este însă radicală sau totală, este doar în legătură cu anumite cauze care pot fi amânate. Protestul nostru, de altfel, protestul magistraților, de altfel, vizează nu numai pensiile. Acesta a fost doar un moment declanșator. Situația din sistemul judiciar este destul de gravă și este generată tocmai de subiectul acesta.
Începând cu anul trecut, când factorii decizionali de atunci - mă refer la declarațiile ministrului muncii și ale celor care erau miniștri la acel moment - au anunțat o iminentă modificare a statutului magistratului sub aspectul vârstei de pensionare, moment în care mai mulți magistrați care îndeplineau condițiile pe legea în vigoare au luat decizia să se pensioneze. În această manieră a fost un număr mai mult decât... de trei ori mai mare decât în alți ani, de pensionare, adică un val de pensionări care a produs tulburări în activitatea instanțelor și Parchetelor.
De fapt, nemulțumirea magistraţilor vine de aici: pe de o parte, pe anunţarea schimbării statutului magistratului sub aspectul vârstei de pensionare și, pe de altă parte, din lipsa de acțiune în direcția ocupării posturilor vacante. Practic, sunt instanțe în care din mai mult de 50% dintre judecătorii care ar trebui să fie în activitate s-au pensionat și, în aceste condiții, munca pe care trebuie să o desfășoare cei care sunt în activitate este deja aproape insuportabilă. Acesta este de fapt contextul în care s-au declanșat aceste acțiuni de protest pentru a atrage atenția asupra tuturor problemelor din sistem", a declarat Grădinaru, la Radio România Actualități.
UPDATE 21 iunie, ora 13:48
CSM face precizări speciale:
În contextul apariției în spațiul public a mai multor articole de presă care prezintă în mod eronat poziția sistemului judiciar cu privire la necesitatea reformării sistemului de pensii, se impun următoarele precizări:
Sistemul judiciar este de acord ca soluția legislativă propusă să reglementeze un nivel maxim al pensiei, care să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate.
De asemenea, sistemul judiciar apreciază că este necesar să se stabilească o vechime în magistratură de minimum 25 de ani pentru pensia de serviciu, din care în mod obligatoriu 20 de ani în funcția de judecător sau procuror.
Suntem de acord cu stabilirea unei vârste de pensionare, dar precizăm că este necesară o perioadă de tranziție pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită.
Totodată, apreciem că este necesar ca soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipată, cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie, ce există în prezent în legislația care reglementează sistemul public de pensii. Este echitabil ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută și pentru magistrați, mai ales în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, limita de vârstă pentru pensionare urmează a fi majorată considerabil.
Prin urmare, apreciem că toate aceste propuneri sunt necesare pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru garantarea unui act de justiție de calitate, având în vedere că realizarea justiției nu este numai un deziderat, ci o preocupare constantă, ce presupune îndeplinirea cu responsabilitate a acestui serviciu public în beneficiul justițiabilului.
