Preşedintele Iohannis a depus o coroană de Monumentul Gloria de la Blaj, ridicat în memoria revoluţionarilor paşoptişti

Preşedintele Klaus Iohannis, primul şef de stat care participă în ultimele două decenii la manifestările organizate pe Câmpia Libertăţii de la Blaj în amintirea Marii Adunări Naţionale care a avut loc aici în mai 1848, a depus sâmbătă o coroană de flori la Monumentul Gloria, ridicat în memoria revoluţionarilor paşoptişti, informează agerpres.ro. 

Şeful statului a fost întâmpinat de primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, şi de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Aba, Ion Dumitrel. 

După depunerea coroanei de flori de către Klaus Iohannis, directorul Muzeului de Istorie din Blaj, Simona Frâncu, i-a făcut o scurtă prezentare şefului statului despre istoricul monumentului Gloria. 

Şeful statului a făcut o fotografie de grup alături de elevi de la Colegiul Naţional Militar 'Mihai Viteazul' din Alba Iulia, după care a făcut o baie de mulţime. 

Iohannis a afirmat că este impresionat de numărul mare de participanţi prezenţi la manifestări "într-un loc plin de istorie, care este foarte frumos amenajat", el felicitându-i pe primarul oraşului şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Alba. 

Invitat la Blaj cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848, preşedintele Klaus Iohannis va participa, sâmbătă, şi la dezbaterea "Blaj 1848-2018: conştiinţă naţională şi destin european", în cadrul căreia va avea un dialog cu reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai mediului asociativ, cu oameni de afaceri, sportivi, personalităţi culturale, elevi şi profesori. 

De asemenea, el va participa la ceremoniile de reinaugurare a Palatului Cultural, care a primit în 2017 Marele Premiu al Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural în urma restaurării "exemplare" a clădirii.

Aflat la a doua sa vizită în Blaj ca preşedinte, după cea efectuată în iunie 2016, Klaus Iohannis este primul şef de stat care a participat în ultimele două decenii la ceremoniile organizate, an de an, pe Câmpia Libertăţii în cinstea eroilor paşoptişti. 

În ultimii doi ani, Câmpia Libertăţii s-a aflat într-un amplu proces de modernizare, o investiţie realizată în parteneriat de către autorităţile locale şi CJ Alba. 

Aici s-au adunat în mai 1848 zeci de mii de români transilvăneni - ţărani, clerici, intelectuali. Datorită numărului mare de participanţi, 40.000, Adunarea populară nu s-a putut ţine în oraş, ci s-a desfăşurat pe câmpia largă din răsăritul oraşului, de lângă Târnava Mare, căreia de atunci i se spune Câmpia Libertăţii. 

Prezenţa la această manifestare şi a unor români din celelalte provincii ale ţării, printre care Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Vasile Alecsandri, Gheorghe Sion, a făcut din Marea Adunare de la Blaj unul din cele mai semnificative momente ale Revoluţiei române de la 1848. 

În amintirea evenimentelor din 1848, aici a fost înălţată, în 1977, opera sculptorului Ion Vlasiu, "Gloria", un monument din piatră înalt de 18 metri, alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele: "Noi vrem să ne unim cu ţara!". 

Anterior, în 1973, la 125 de ani de la Revoluţia de la 1848, a fost ridicat pe Câmpia Libertăţii un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale paşoptiştilor, realizate de diferiţi sculptori, dezvelirea statuilor având loc în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. În urmă cu peste un deceniu, au mai fost adăugate încă două busturi.