Preşedintele tunisian Kais Saied confirmă că în noua Constituţie islamul nu va înscris ca 'religie de stat'

Preşedintele tunisian Kais Saied a confirmat marţi că islamul nu va înscris ca 'religie de stat' în noua Constituţie pe care o va supune unui referendum la 25 iulie, informează AFP.

'În viitoarea Constituţie a Tunisiei, nu vom vorbi despre un stat a cărui religie este islamul, ci (despre apartenenţa Tunisiei) la o umma (naţiune) a cărei religie este islamul. Umma şi statul sunt două lucruri diferite', le-a declarat preşedintele Saied jurnaliştilor prezenţi pe aeroportul din Tunis.

Preşedintelui i-a fost înaintat luni proiectul unei noi Constituţii pe care urmează să-l valideze pentru a-l supune unui referendum la 25 iulie, când se va împlini un an de la lovitura de forţă prin care şi-a arogat puteri depline.

Sadok Belaid, juristul care conduce comisia însărcinată cu redactarea textului, afirmase anterior pentru AFP că îi va prezenta preşedintelui un proiect în care va fi eliminată orice referire la islam, pentru a combate partidele de inspiraţie islamistă precum Ennahdha, provocând o dezbatere aprinsă în ţară, potrivit Agerpres.ro.

Primul articol al actualei legi fundamentale (adoptată în 2014, la trei după căderea dictaturii lui Zine El Abidine ben Ali) prevede, la fel ca în Constituţia din 1959, că Tunisia 'este un stat liber, independent şi suveran, islamul este religia sa, araba limba sa şi Republica regimul său'.

În preambul, Constituţia din 2014 evocă 'apartenenţa culturală şi de civilizaţie (a poporului tunisian) la umma arabă şi islamică' şi 'identitatea sa arabă şi islamică'.

Noua Constituţie o va înlocui pe cea din 2014, care instaurase un sistem hibrid devenit sursă de conflicte recurente între ramurile executivă şi legislativă.

Opoziţia şi organizaţii de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Saied că încearcă să facă adoptat un text croit pentru persoana sa.

Întrebat marţi despre natura sistemului de guvernare ce va fi instaurat prin noua Constituţie, Saied a evitat un răspuns clar.

'Chestiunea nu este dacă este vorba despre un sistem prezidenţial sau parlamentar. Ceea ce contează este că poporul are suveranitatea. În ce priveşte restul, este vorba despre funcţii şi nu despre puteri', a afirmat el.

'Există funcţia legislativă, funcţia executivă şi funcţia judiciară şi o separaţie între ele', a adăugat preşedintele tunisian.