Premium
Preţul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar putea însemna o scădere a preţului în apropiere de 10.000 dolari, arată o analiză a casei de brokeraj XTB Polonia. Potrivit acesteia, sentimentul investitorilor şi inflaţia crescută din SUA – printre cauzele scăderilor drastice ale monedelor virtuale.
”Monedele digitale s-au aflat într-o tendinţă descendentă din noiembrie 2021, dar ultimele săptămâni au fost deosebit de dificile pentru activele virtuale. Pesimismul persistă nu numai în rândul investitorilor axaţi pe piaţa monedelor digitale, ci şi în rândul celor orientaţi pe indicii bursieri, indici care, în ultimele şase luni, au avut una dintre cele mai slabe evoluţii din istoria pieţei de valori”, arată analiza.
Datele îngrijorătoare de vineri din economia SUA, combinate cu sentimentul deja afectat al pieţei, au provocat o scădere amplă a indicilor, fapt care a pus presiune şi asupra monedelor digitale, scrie news.ro.
Sentimentul consumatorilor ajuns la minime istorice şi datele privind inflaţia surprinzător de ridicată din economia SUA reprezintă motive de îngrijorare cu privire la un ciclu de înăsprire monetară agresivă din partea Rezervei Federale, spun analiştii.
”Aprecierea monedelor virtuale a coincis cu o perioadă de politică monetară relaxată fără precedent şi acest lucru nu este o coincidenţă. Beneficiarii acestui mediu economic au inclus Bitcoin şi alte criptomonede mai mici, care pierd teren puternic astăzi pe fondul unei schimbări în politica băncii centrale şi a accentuării aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor”, adaugă ei.
Teoria conform căreia Bitcoin reprezintă o modalitate de protecţie a valorii împotriva inflaţiei, pe care fanii activelor digitale au încercat să o promoveze, se dovedeşte până acum a fi nefondată, iar oferta limitată de Bitcoin s-a dovedit a fi un argument insuficient pentru apreciere, spun analiştii.
”Monedele digitale, ca active riscante similare cu acţiunile tehnologice, tind să se afle în primul rând al scăderilor atunci când sentimentul investitorilor se deteriorează. În acelaşi timp, ei pot obţine câştiguri puternice atunci când apetitul pentru risc se accentuează şi sentimentul se îmbunătăţeşte. Ca şi în cazul acţiunilor, evaluările activelor digitale sunt determinate în principal de lichiditatea pieţei şi de preţul banilor. Din vara lui 2020, primul factor era din abundenţă, în timp ce preţul capitalului era extrem de scăzut. Acum se inversează lucrurile într-un ritm accelerat”, relevă analiza.
Odată cu creşterea inflaţiei şi a incertitudinii, oportunităţile de investiţii pentru investitorii de retail se diminuează. Instituţiile financiare sunt conştiente de acest lucru şi pot renunţa la achiziţiile majore de monede digitale, până când se asigură că economia globală se îmbunătăţeşte.
Vânzările provocate de sentimentul de panică din trecut au generat uneori oportunităţi pe piaţa monedelor virtuale.
Cu toate acestea, nu există evenimente la orizont care ar putea determina marii investitori să revină pe această piaţă în viitorul apropiat.
”Inflaţia şi preţul banilor nu sunt totul. Zilele recente au fost, de asemenea, pline de evenimente relevante pentru această piaţă. Industria se confruntă cu o scădere a încrederii faţă de activele digitale şi de serviciile financiare descentralizate promovate în 2021, independente de sistemul bancar. Prăbuşirea Luna a „semănat” incertitudine în rândul investitorilor, iar acest sentiment a fost alimentat recent de probleme cu reţeaua Ethereum, suspendarea retragerilor de la cea mai mare bursă de active digitale, Binance, şi blocarea retragerilor şi transferurilor la platforma financiară descentralizată Celsius. Platforma a oferit forme avansate de aşa-numitul „DeFi”, adică, printre altele, împrumuturi în criptomonede sau alte forme de credit. În acest moment, se pare că proiectul este în insolvenţă, iar asta înseamnă pierderi care se ridică la miliarde de dolari”, mai arată analiza.
Piaţa activelor digitale se teme de intervenţii şi de un audit mai larg din partea autorităţilor de reglementare, care ar putea expune fraude şi scheme piramidale financiare în spaţiul „DeFi”.
Îngrijorările investitorilor s-au accentuat şi în jurul celei de-a doua criptomonede ca mărime, Ethereum, a cărei transformare în versiunea foarte anticipată 2.0 a fost din nou amânată de dezvoltatori.
Toate acestea, combinate cu datele deloc îmbucurătoare din economie şi corecţiile ample ale indicilor bursieri au majorat nivelul ofertei pe piaţa monedelor digitale, provocând vânzări masive.
”Bitcoin este un activ extrem de volatil, dar în ultimii 12 ani a oferit investitorilor profituri mult mai mari decât indicele S&P 500 sau acţiunile marilor companii de tehnologie. Piaţa monedelor virtuale este caracterizată prin „reacţii exagerate”, iar fluctuaţiile preţurilor de câteva zeci de procente nu sunt neobişnuite pentru participanţii săi. Prezicerea unui minim pare acum extrem de dificilă, deoarece piaţa şi circumstanţele macroeconomice sunt incomparabile cu anii precedenţi. Bitcoin a scăzut sub media sa mobilă pe 200 de săptămâni aproape de pragul de 22.000 de dolari, ceea ce a dus la scăderi suplimentare de preţ cu zeci de procente în ciclurile precedente. Preţul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar însemna o scădere a preţului în apropiere de 10.000 dolari”, mai spun ei.
Catalizatorul unei astfel de mişcări ar putea fi posibilul colaps al monedei stabile Tether, a cărei capitalizare este de şapte ori mai mare decât Celsius şi ale cărei fundamente sunt la fel de discutabile.
„În acelaşi timp, situaţia nu este obligatoriu să se repete. În ciclurile anterioare, implicarea instituţiilor pe piaţa activelor digitale şi gradul de conştientizare generală a participanţilor pe piaţa monedelor digitale au fost reduse în comparaţie cu situaţia de astăzi. Cu toate acestea, dacă băncile centrale semnalează o abordare mai agresivă a politicii monetare şi incertitudinea de pe piaţa largă nu reuşeşte să găsească un catalizator pentru stabilizare, contextul ar putea declanşa perturbări suplimentare pe piaţa activelor digitale”, se menţionează în analiză.
