Bunurile de consum din întreaga lume au devenit mai scumpe atunci când sunt evaluate în monede tradiționale, dar mai accesibile dacă sunt raportate la aur. Un studiu recent arată că metalul prețios continuă să își păstreze rolul de protecție a puterii de cumpărare, în contextul inflației și al deprecierii valutare.
Deși valoarea nominală a unor produse și servicii de zi cu zi – de la telefoane și electrocasnice până la divertisment – a crescut, costul lor exprimat în aur a scăzut.
Un exemplu este iPhone Max 17 (1 TB), care valorează în prezent 0,46 uncii troy. Modelele anterioare au fost semnificativ mai scumpe raportat la aur: 0,87 uncii în 2022, 0,78 uncii în 2023 și 0,64 uncii în 2024.
Și la Oktoberfest din München se observă aceeași tendință. În 2025, o uncie de aur acoperă 186 de litri de bere, față de 99 de litri în 2015 și doar 56 de litri în 2005.
„Aurul păstrează valoarea economiilor”
„Pentru cei care economisesc în aur, inflația practic nu există, dimpotrivă, bunurile devin mai accesibile.
Aceasta este puterea banilor reali: ei păstrează valoarea muncii și a economiilor, indiferent de fluctuațiile valutare,” a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
Monedele își pierd din putere
De la începutul lui 2020, euro și dolarul american au pierdut peste 20% din valoarea reală, în timp ce aurul a atins un nou record în această lună – peste 4.300 de dolari pe uncie.
„Într-o lume în care toate monedele își pierd puterea de cumpărare, aurul rămâne măsura universală a bogăției. Nu oferă dobândă, dar își păstrează puterea de cumpărare, iar aceasta este cea mai solidă formă de protecție pe care un investitor o poate avea.
Potrivit Goldman Sachs, până la sfârșitul anului viitor, prețul aurului va ajunge la 4.900 USD. Prognoza noastră este de peste 5.000 USD până la sfârșitul deceniului,” a adăugat Dima.
Băncile centrale, cumpărători activi
Datele World Gold Council arată că băncile centrale au adăugat în august un volum net de 15 tone de aur la rezerve.
Printre statele active se numără Polonia, Cehia, China și Turcia, iar mai multe țări europene și asiatice au anunțat că vor continua să majoreze ponderea aurului în rezerve.
Tendință vizibilă și în România
Și pe piața locală, interesul pentru aurul fizic a crescut. Tot mai mulți investitori români, persoane fizice și companii, aleg metalul prețios ca formă de protecție pe termen lung împotriva inflației și a instabilității economice.
Comentează