Premium
Prezenţa la vot a fost scăzută duminică la primele alegeri legislative desfăşurate în Liban după revolta populară lansată în octombrie 2019 pentru a cere plecarea unei clase politice considerate responsabilă pentru cea mai gravă criză socio-economică care a cuprins ţara, transmite AFP preluat de agerpres.
Ministerul libanez de interne a anunţat o prezenţă la vot de 41% după închiderea urnelor la ora 19:00 (16:00 GMT). Aproximativ 3,9 milioane de alegători au fost chemaţi la vot pentru alegerea celor 128 de membri ai parlamentului.
Rezultatele finale sunt aşteptate luni.
Din 2019, Libanul traversează o criză socio-economică clasificată de Banca Mondială drept cea mai gravă din lume din 1850, cauzată de administrare proastă şi corupţie de către o clasă conducătoare care a rămas practic neschimbată de zeci de ani.
Aproape 80% din populaţie trăieşte acum sub pragul sărăciei, potrivit ONU.
Căderea liberă a economiei şi prăbuşirea serviciilor publice de bază au determinat un număr mare de libanezi să părăsească ţara.
Alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu o lege adoptată în 2017, în avantajul partidelor de guvernământ, şi în absenţa principalului lider sunit Saad Hariri, care le boicotează.
În 2018, alegerile legislative au fost dominate de Hezbollah şi aliaţii săi, în special Mişcarea Patriotică Liberă (CPL) a preşedintelui Aoun şi mişcarea şiită Amal a preşedintelui parlamentului Nabih Berri.
Pentru alegeri a fost desfăşurat un important dispozitiv de securitate. Au fost raportate mai multe incidente în zonele în care Hezbollah are o prezenţă puternică, incidente în care au fost implicaţi susţinători ai formaţiunilor rivale.
Potrivit Asociaţiei libaneze pentru democraţia electorală (LADE), câţiva membri ai săi au fost atacaţi în secţiile de votare, în special în Bekaa (est), bastionul Hezbollah.
În aceeaşi regiune, partidul creştin al Forţelor Libaneze a indicat, într-un comunicat de presă, că mai mulţi dintre delegaţii săi au fost bătuţi şi alungaţi din secţiile de votare.
O mare parte din candidaţi, atât din rândul partidelor tradiţionale cât şi al independenţilor, şi-au desfăşurat campania folosind sloganuri ce menţionau "suveranitatea" şi acuzând Hezbollah că serveşte interesele Iranului şi că îşi menţine influenţa asupra Libanului în special datorită unui arsenal militar semnificativ.
