Premium
Peste 100 de speakeri, personalități marcante din diferite domenii de activitate, 500 de participanți, 9 panel-uri cu teme diferite și zeci de teme, subiecte și debateri despre îmbătrânirea activă!
La Palatul Parlamentului (Sala ”Nicolae Bălcescu”) a avut loc prima ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă 2023, o inițiativă a Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și a Președintei, Alexandra Dobre.
Cu o organizare impecabilă, acest eveniment de mare anvergură a reunit în cele două zile (15 și 16 noiembrie) peste 100 de speakeri, personalități marcante din diferite domenii de activitate care promovează și îmbătrânirea activă și peste 400 de participanți (reprezentanți ai Autorităților Locale și Centrale, ai Societății Civile și ai companiilor private cu activitate în domeniu, seniori, experți, medici, cercetători științifici, cadre didactice, doctoranzi, psihologi, profesioniști din domeniul îngrijirii vârstnicilor), cu mii de urmăritori ai transmiilor live, online, cu zeci de articole și interviuri media, cu zeci de parteneri si sponsori, dar mai ales cu o echipă redutabilă coordonată de Alexandra Dobre.
Cu această ocazie a avut loc și vernisajul expoziției de fotografie ”SENIORI de COLECȚIE”, care îi prezintă pe invitații de marcă ai celor 14 ediții ale Galelor SENIORI DE COLECȚIE, un eveniment devenit tradiție, organizat în fiecare lună de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă
Dintre speakeri amintim prezența Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan, Prof. Univ. Dr. Mircea Coșea, fondator al Societății Române a Economiștilor și Președinte-Fondator al Fundației pentru Studii de Prognoză și Strategie Economică, Elisabeta Lipă, Președinta Agenției Naționale pentru Sport, Monica Anisie, Senator, Președinta Comisiei de Educație din cadrul Senatului României, Mihai Dragnea - Senior Manager, Customer Strategy, BCR, Rareș Hopincă, Prefectul Municipiului Bucuresti, Madlen Șerban, Secretar General, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Cerasela Măciucă, Președinta Asociației Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici – ADIV, Beatrice Culda, Președinte Fondator Asociația Oameni, Valori, Fapte, Dr. Raul Pătrașcu - CEO și Roxana Pănoiu, psiholog, Centrul de Seniori Vitalitas, Dr. Adina Alberts, Medic Primar Chirurgie Plastică, Fondator E-Teledoc, Doina Banciu, Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, Claudia Benea, Ambasador al Resursei de Apă a României, Bogdan Pășcuț, Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene , Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președinta Fundației ”Ana Aslan International”, Wargha Enayati, Fondator ”Enayati Medical City”, Măriuca Ivan, Președinta Fundației Crucea Alb Galbenă România, Radu Crăciun - Director General BCR Pensii, Cristina Berteanu, Manager Clinica Medicală ”Neolife”, Adina Călin, Director Produse și Servicii, CEC Bank, Mihai Tudorancea, CEO TUD Group, Alina Comănescu, Președinta Asociației Sănătate pentru Comunitate, Sorin Chiriță, Președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, Prof. Dr. Daniela Șoitu și Prof. Dr. Conțiu Șoitu (Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași), Emil Ciorîia, Director Oficiul Poștal al Municipiului București (OPMB) ș.a.
”Îmbătrânirea activă se referă la acel proces în care persoanele aflate la vârste înaintate își mențin un stil de viață activ, sănătos și angajat, continuând să participe la activități sociale, fizice și intelectuale. Aceasta implică păstrarea calității vieții pe măsură ce acestea înaintează în vârstă și eliminarea, pe cât posibil a unor factori care generează boli sau sedentarism. Știm cu toții, îmbătrânirea este o etapă naturală a vieții, iar îmbătrânirea activă aduce numeroase beneficii individuale și sociale, contribuind la menținerea stării de sănătate și relațiilor sociale, la prevenirea problemelor inerente legate de înaintarea în vârstă, la satisfacții personale și la starea de bine. Pentru a implica mai mult comunitatea în adoptarea unui stil de viață care să ne conducă spre o îmbătrânire activă si sănătoasă, trebuie să luăm în considerate mai multe acțiuni, legate de educație și conștientizare, să existe seminarii și conferințe în comunitate, pentru a informa oamenii cu privire la beneficiile îmbătrânirii active, trebuie să identificăm resursele locale care pot fi direcționate spre acest concept, și anuma: finanțarea cluburilor pentru seniori, realizarea unor activități specifice pentru petrecerea timpului, voluntariat, petreceri tematice, sport, excursii cu teme culturale și istorice. Este foarte important să existe acces la cultură, educație și sănătate și aici intervine rolul vital al reprezentanților administrației publice, care au datoria de a realiza strategii clare și de a implementa măsuri concrete de protecție socială, de educație, culturale, financiare, pentru a susține promovarea acestui concept în rândul membrilor comunității și mai ales al celor vârstnici” - Alexandra Dobre, Președinte Asociaţia Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Organizatorii și-au dorit să tragă și un semnal de alarmă cu privire la fenomenul alarmant al îmbătrânirii populației din România (cu 20 - 30% de la an la an), și totodată au propus elaborarea de idei, practici și politici publice care încurajează îmbătrânirea activă și sănătoasă și promovarea a trei inițiative naționale care vizează Programul Național de Digitalizare pentru Seniori, înființarea Agenției Naționale pentru Vârstnici și decretarea zilei de 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, ca zi liberă.
Scopul acestui congres a fost acela de a conștientiza importanța seniorilor și de a elimina sensul peiorativ al cuvântului ”bătrân”. Sigurătatea este greu de suportat și majoritatea vârstincilor spun că se simt bolnavi fizic, dar mai ales mental. Seniorii României nu trebuie să fie o povară pentru nimeni!
La cele 9 panel-uri interactive s-au abordat teme precum ”Digitalizarea. Între adaptare și transformare”, ”Reconversie profesională - între trend și necesitate. Accesul la cultură şi educaţie”, ”Combaterea discriminării, abuzurilor și violenței asupra persoanelor vârstnice”, ”Rolul Administrației publice in crearea de ecosisteme urbane smart pentru seniori”, ”Accesul la sănătate”, ”Abordări inovative în îngrijirea pe termen lung”, ”Starea de Bine și Psihologia Îmbătrânirii”, ”Politici, Surse de finanțare și Advocacy” și ”Gestionarea Financiară pe termen Lung pentru Persoanele Vârstnice”.
Moderatorii panel-urilor au fost în ordine, Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociației Române pentru Smart City şi Mobilitate, Andreea Negru, purtător de cuvânt Romgaz și Președinta Asociației Pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Dr. Simona Maria Stănescu, Cercetător științific I și Dr. Simona Mihaiu, Cercetător științific III (Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române, Cristina Herea, jurnalist (România TV), Mihaela Bîrzilă, jurnalist (Antena 3), Prof. Univ. Dr. Daniela Șoitu (Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași), Cristina Ghiță, jurnalist TVR, Oana Georgescu, jurnalist și Specialist PR și Comunicare și Alexandra Dobre, Președinta Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Lucrările congresului au fost prefațate de Conferința de Presă la care au participat Victoria Stoiciu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru (a transmis mesajul domnului Prim Ministru al României, Marcel Ciolacu), Conf. Univ. Dr. Adrian Țuțuianu, Secretar General Adjunct, Secretariatul General al Guvernului, Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președinte, Fundația Ana Aslan International, Florin Sergiu Dobrescu, Secretar de Stat, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Prof. Univ. Dr. Andrei Alexandru, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Dr. Cătălin Vișean, Secretar de Stat, Ministerul Sănătații. Cuvântul de deschidere a aparținut doamnei Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial pe probleme de sănatate a transmis susținerea și sprijinul Administrației Prezidențiale pentru promovarea unui stil de viață sănătos și a unei îmbătrâniri active. În direct de la Bruxelles, Dr. Cristian Bușoi, membru al Parlamentului European, Președinte Comisia pentru industrie, cercetare și energie, membru în Subcomisia pentru sănătate publică s-a adresat asistenței privind susținerea, promovarea și implementarea la nivel european a conceptului de Îmbătrânire Activă.
S-au discutat și promovat subiecte legate de îngrijirea sănătății, stilul de viață sănătos, participarea la viața socială și rezolvarea problemelor ce apar odată cu înaintarea în vârstă, dar și provocările și oportunitățile legate de îmbătrânirea accentuată a populației.
Să nu uităm de faptul că România se află în top 10 al statelor ale căror populaţii îmbătrânesc de la an la an, iar 3 din 10 vârstnici aflați în nevoie, cu probleme de sănătate nu au pe cine să se bazeze în situaţii critice.
”Vârstnicii sunt consideraţi de cele mai multe ori o povară, iar conceptul de îmbătrânire activă, lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2012, are scopul de a schimba această cutumă, așa cum avem și noi același obiectiv” – a declarat Preşedinta Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Alexandra Dobre, organizator al evenimentului. ”Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiecte educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor cu cei tineri. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile lor, fapt care ar putea ajuta la menținerea independenței și a calității vieții. Trebuie să fim mai mulți cei care ne implicăm în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care sa susțină persoanele de vârsta a treia, asigurându-ne că există și resurse adecvate”.
