Premium
Cei şase primari de sector din Bucureşti lasă la o parte diferenţele politice dintre ei şi semnează împreună o scrisoare adresată ministrului Finanţelor Publice. Cei şase edili solicită introducerea prin lege a unei excepţii în 2021 de la modul de repartizare către bugetele lor a cotei defalcate din impozitul pe venit.
Astfel, aceştia solicită modificarea prevederilor din Legea finanţelor publice locale, în sensul direcţionării a 50% din impozitul pe venit către bugetul local al Capitalei, 1000 de lei/locuitor pentru bugetele sectoarelor, iar diferenţa să se împartă în proporţional cu impozitul pe venit estimat a fi încasat în fiecare sector. Aceştia solicită să le fie redirecţionate şi cote din sumele deja încasate anul acesta, iar dacă acest lucru nu este posibil, să fie suplimentată cota pentru bugetele sectoarelor la 1400 de lei locuitor.
În caz contrar, cei şase primari anunţă că se vor găsi în situaţia de a nu mai putea asigura plăţile în secţiunea de funcţionare, cu riscul intrării în criză financiară.
- CITEȘTE ȘI: Cum să îți dai seama că ai sistemul imunitar slăbit: Vitaminele de care ai nevoie să te pui pe picioare
În prezent, pentru municipiul București, cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepția impozitului pe veniturile din pensii, se repartizează astfel:
a) 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului București;
b) 44,5% la bugetul local al municipiului București;
c) 7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București la Trezoreria Municipiului București, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum și a bugetului local al municipiului București.
Potrivit legii, criza financiară este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 90 de zile și care depășesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al unității administrativ-teritoriale respective, cu excepția celor aflate în litigiu comercial, sau neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri și cheltuieli sau în bugetele instituțiilor sau serviciilor publice de interes local sau județean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenței.
În prezent, nicio unitate administrativ-teritorială din România nu se află în situaţie de criză financiară şi nici în insolvenţă.
- CITEȘTE ȘI: Analizele esențiale pentru o sănătate de fier: Când trebuie făcute şi ce indicii oferă .
