Dupa 10 ani de mandat pentru Traian Basescu, o intrebare importanta se refera la cat de mult seamana activitatea noului Presedinte, Klaus Iohannis, cu fost presedinte, Traian Basescu. In ce masura primul an de mandat inseamna, pentru Romania, o schimbare sau o continuare a stilului de decizie instituit de Traian Basescu in ultimii ani, potrivit unui studiu Infopolitic.

CERCETAREA RELEVA CA PRESEDINTELE IOHANNIS PREIA, CA STIL PREZIDENTIAL, MODELUL IMPUS DE TRAIAN BASESCU – PRESEDINTE ACTIV, CU RITM IMPORTANT DE DECRETE EMISE, CU ACCENT MAJOR PE DECIZII LEGATE DE SCHIMBARI DE PROCURORI SI JUDECATORI

DE ASEMENEA, CONSTATAM CA PRESEDINTELE IOHANNIS ARE UN RITM DE ACTIVITATE MAI SCAZUT DECAT A AVUT TRAIAN BASESCU, PRIMUL AN DE ACTIVITATE FIIND UNUL CU MAI PUTINE DECRETE EMISE SI DECAT TRAIAN BASESCU, DAR SI DECAT ION ILIESCU.

Presedintele Klaus Iohannis nu si-a conturat inca un stil propriu, el preluand, in primul an de activitate, tiparul generat de presedintele Basescu, in cele doua mandate ale sale.

Din acest punct de vedere, putem sesiza o continuitate fata de ultimii 10 ani, si nu neaparat o schimbare de stil de emitere a actelor.

Dupa cum se vede in grafic, Klaus Iohannis, dupa primul an de mandat, a avut ponderi similare in actele proprii, cu fostul presedinte, Traian Basescu:

• Cele mai multe decrete – cele referitoare la schimbarile de magistrati (procurori/judecatori); 39% pentru Klaus Iohannis, putin peste 40% pentru Traian Basescu
• Ponderea legilor promulgate – sub o treime, cifre comparabile cu Traian Basescu si mai mici decat ale celorlalti presedinti (Ion Iliescu avea activitatea dominata de promulgari de legi, iar Emil Constantinescu avea peste 40% din decrete referitoare la acest subiect)
• Pondere similara pentru decoratii pentru Iohannis si Basescu, cu cifre semnificativ mai mici (la jumatate) fata de Ion Iliescu sau Traian Basescu.
• In fine, Klaus Iohannis este un pic mai activ in ceea ce priveste semnarea de acorduri internationale decat Traian Basescu, aceasta fiind una din putinele zone in care noul presedinte nu se aseamana cu fostul presedinte Basescu, ci mai degraba cu presedintii Iliescu sau Constantinescu

Total decrete

Ceea ce se remarca din start este numarul mare de decrete semnate de Traian Basescu in timpul primului sau mandat – aproape de doua ori mai multe decat in ultimul mandat al lui Ion Iliescu si de cca. 3,5 ori mai multe decat in mandatul lui Emil Constantinescu. De asemenea, si in timpul celui de-al doilea mandat al presedintelui Basescu, totalul decretelor intrece semnificativ cifrele celorlalti doi fosti presedinti. Pentru o comparatie corecta, am contorizat si cifrele de decrete pentru primul an de mandat.

O concluzie legata de primul an de activitate pentru Klaus Iohannis – intensitatea activitatii sale ca presedinte (numarul total de decrete) seamana mai mult cu cea a lui Ion Iliescu decat cu cea a lui Traian Basescu.

• In primul an de mandat suprinde un ritm semnificativ mai mic de activitate pentru Klaus Iohannis decat primii ani de mandat pentru ceilalti presedinti. Doar Emil Constantinescu a avut o activitate mai scazuta, in primul sau an, decat Klaus Iohannis
• Cum am vazut mai sus, Klaus Iohannis are un profil similar de decrete cu cele emise de Traian Basescu, dar numarul efectiv de decrete este semnificativ mai mic.
• Dupa cum se va vedea si in cele ce urmeaza, cel mai semnificativ aport la numarul mare de decrete semnate de Traian Basescu il au schimbarile de procurori si judecatori.

Total decrete pe subiecte

Daca in timpul mandatelor fostilor presedinti Constantinescu si Iliescu prevaleaza promulgarea legilor, in timpul mandatelor lui Traian Basescu si Klaus Iohannis predomina decretele referitoare la schimbarile din justitie. Graficul de mai sus este relevant pentru a analiza cu ce fel de model poate fi comparata activitatea lui Klaus Iohannis in anii urmatori:

• Un model axat pe schimbari de procurori si judecatori, cu pondere mai mica pentru promulgarea legilor, dar cu un interes mai mare pentru avansari in grad sau trimiteri in rezerva?
• Sau un model axat pe promulgarea de legi si activitati cu dimensiune simbolica (decoratii, de exemplu)?

Mediile lunare ale decretelor arata informatii interesante despre activitatea curenta a presedintilor.

Cum arata activitatea (medie) lunara a fiecarui presedinte:

• Emil Constantinescu semna 44 de decrete lunar, din care 19 de promulgare a unor legi, 8 de decoratii si 5 de avansari in grad sau treceri in rezerva
• Ion Iliescu semna 89 de decrete lunar, dintre care 55 privind promulgarea unor legi (trebuie sa tinem cont de faptul ca in perioada 2000-2004 a fost cea mai intensa activitate legislativa legata in principal de ralierea la Aquis-ul comunitar inaintea aderarii la UE), 16 decrete privind acordarea unor decoratii si 7 decrete privind armata
• In primul mandat al lui Traian Basescu, acesta a dublat aproape norma de decrete semnate intr-o luna de presedinte. Din 123 de decrete lunare, 50 priveau schimbarea unor procurori/judecatori, 34 promulgarea unor legi si 17 erau legate de armata.
• In cel de-al doilea mandat al lui Traian Basescu, acesta a venit spre media de decrete din ultimul mandat al lui Iliescu, semnand 88 de decrete lunar. Structura se mentine insa foarte diferita de cea din perioada lui Iliescu: 39 legate de justitie, 22 de legi si 10 de armata.
• In primul an de mandat al lui Klaus Iohannis, acesta pare ca se indreapta spre stilul decizional al lui Traian Basescu – multe decrete privind schimbari de procurori si judecatori, mai multe decat cele privind promulgarea de legi. Desi tipul decretelor il aseamana cu Traian Basescu, numarul acestora il aseamana mai mult cu cel de-al doilea mandat al lui Ion Iliescu si cu al doilea mandat (mai putin intens) al lui Traian Basescu

Interesul pentru justitie

O analiza mai detaliata a decretelor din zona Justitiei arata cu ce seamana primul an de mandat pentru Klaus Iohannis, ca numar total de schimbari facute – cu 369 de decrete emise, Klaus Iohannis se situeaza sub toti anii de mandat ai lui Traian Basescu, aproape insa de anii 2014 sau 2007.

Oricum, prin comparatie cu ceilalti presedinti, Klaus Iohannis seamana mult mai mult cu Traian Basescu decat cu Ion Iliescu sau Emil Constantinescu – in special in ceea ce priveste decretele referitoare la zona justitiei.

Ramane de vazut in ce masura ritmul va continua sa scada, sau va creste in anii urmatori.

Efectul coabitarii – cum e influentat ritmul activitatii Presedintelui de catre Guvern

O defalcare a activitatii presedintilor in functie de mandatele de premier care s-au succedat in acelasi timp indica iarasi diferente interesante.

Ele reflecta modul in care colaborarea cu premierii (si cu majoritatile lor parlamentare) a influentat activitatea presedintelui.

Asadar, mandatele lui Iliescu si Constantinescu arata relativ liniar, neaparand schimbari majore in functie de numele premierului – acest lucru are logica, pentru ca cei doi presedinti au avut in spate si majoritati parlamentare cu care au putut colabora. Practic, in activitatea lor nu s-a inregistrat nici o perioada de “coabitare”.

Diferentele se vad la Traian Basescu – unde au existat perioade cu “guvernul sau” si perioade de coabitare.

Asadar, Basescu a avut activitate mai intensa legata de justitie in special in timpul primului mandat al lui Boc (84 decrete lunar) si in timpul celui al lui Ungureanu (75 decrete lunar). Cea mai redusa activitate in acest domeniu a avut-o in mandatul actualului premier, Victor Ponta (34 decrete lunar). Este posibil ca in perioada guvernarii Boc 1 (coalitia cu PSD din 2009) activitatea mai intensa privind schimbarile de procurori si judecatori sa fie legata de faptul ca 2009 a fost ultimul an din primul mandat prezidential al lui Basescu.

In ceea ce il priveste pe Klaus Iohannis, putem judeca primul sau an de activitate – inclusiv ritmul de acte – din perspectiva unei perioade de “coabitare” cu o majoritate care nu i-a fost apropiata (majoritatea care l-a sustinut pe premierul Victor Ponta).

Asadar, exista o explicatie pentru ritmul mai scazut de activitate – una care il aseamana din nou pe Klaus Iohannis cu Traian Basescu (ambii, in coabitare cu Victor Ponta, au avut un ritm de activitate relativ mai scazut).

Ramane de vazut in ce masura schimbarea guvernului si a majoritatii parlamentare, in noiembrie 2015, va duce la o schimbare a ritmului si a ponderii decretelor emise de presedintele Klaus Iohannis in anii urmatori. Vom continua cercetarea anul viitor, pentru a putea face comparatii cu perioada de guvernare actuala.

Aspecte metodologice

Analiza de fata cuprinde o comparatie a activitatii formale prezidentiale, cuantificata in decrete emise de catre cei trei sefi de stat alesi si de catre presedintii interimari, in perioada 1997-2015 (ceea ce acopera un mandat al presedintelui Emil Constantinescu, un mandat al presedintelui Ion Iliescu, precum si mandatele presedintelui Traian Basescu, dar si primele 11 luni din mandatul lui Klaus Iohannis).

Plecand de la premisa ca atat activitatea politica, cat si cea administrativ-institutionala confera consistenta mandatului prezidential, fiecare presedinte beneficiaza de un “portret statistic” compus din:medii lunare ale decretelor, pe subiecte; numar decrete, pe subiecte; tipul actelor emise. Analiza comparata scoate in evidenta astfel de aspecte, putand astfel contura noi ipoteze si directii de cercetare.

Cititorul va descoperi in acest raport si o detaliere a activitatii prezidentiale, prin prisma decretelor emise in domeniul Justitiei, mai exact, in vederea schimbarii de procurori/judecatori. Este capitolul la care avem cele mai spectaculoase evolutii, cifrele cele mai interesante din ultimii ani.Analiza comparativa a scos la iveala faptul ca Justitia este un domeniu important, atributiile prezidentiale permitand titularului o interventie consistenta pe zona de resurse umane.

Acest material a fost sintetizat prin consultarea Reportoriului Legislativ gazduit pe siteul Camerei Deputatilor (cifrele privind actele au fost extrase de aici, nu din Monitorul Oficial; prin urmare, daca exista discrepante intre monitorizare Monitorului Oficial si cifrele din acest raport, acest lucru este datorat sursei folosite).

Sursa datelor: „Repertoriul legislativ” http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame