Cheltuielile militare ale României din 2023 au ajuns la 1,6% din PIB, cu foarte mult sub angajamentul de 2,5% asumat de președintele Iohannis la reuniunea la nivel înalt a NATO de la Madrid din 2022, a descoperit un raport oficial al NATO, citat de TVR și citat de Euractiv.
Iohannis a promis acolo că menținerea unui buget militar de 2,5% din PIB va constitui un angajament ferm respectat cel puțin pe parcursul următorului deceniu.
Însă un raport publicat de NATO în martie și citat de televiziunea națională TVR a constatat în schimb că România n-a cheltuit în 2023 decât 1,6% din PIB pe apărare.
Raportul a mai constatat de asemenea că România nu ți-a respectat nici angajamentul de a mări cheltuielile militare la 2% din PIB cel mai târziu până în 2021, angajament consfințit printr-o lege intrată în vigoare în 2017. În 2021 bugetul militar a atins într-adevăr 2,01% din PIB, însă de atunci a fost într-un declin constant, atingând în 2023 cea mai scăzută cifră de după 2017.
Concomitent, România nu a depășit decât un pic pragul de cheltuieli prevăzut pentru așa-zisele programe de înzestrare [achiziții de armament - n.trad.], rezervând din bugetul militar doar 21% pentru acestea, cifră care pălește în comparație cu cheltuielile similare ale altor state est-europene, cum ar fi Polonia, care și-a cheltuit 53% din buget pe astfel de programe.
Pe de altă parte, cheltuielile cu personalul s-au ridicat la aproape 60% din bugetul militar.
Solicitat să comenteze deficitul bugetar de 1,7% înregistrat în primele două luni ale acestui an, Ministerul Apărării al României a refuzat să o facă, în vreme ce premierul Marcel Ciolacu l-a atribuit în principal cheltuielilor militare și a subliniat angajamentul guvernului de a-și respecta obligațiile în acest domeniu.
„În ianuarie și februarie 2024 am avut un deficit bugetar de 1,7% [...] O mare parte a acestui deficit s-a datorat cheltuielilor militare. Cu alte cuvinte, ne-am asumat îndeplinirea tuturor obligațiilor”, a declarat vineri Ciolacu.
Comentează