Fostul general Michel Aun, creştin maronit, a devenit luni noul preşedinte al Libanului, alegerea sa de către parlament punând capăt unui vid instituţional de peste doi ani, cauzat de divizări profunde legate în mare măsură de războiul din Siria, de care noul preşedinte a declarat că vrea să-şi protejeze ţara, transmite AFP. 'Libanul a fost scutit până acum de incendiile care devastează regiunea, iar prioritatea noastră este să împiedicăm ca o scânteie să-l atingă. Este, aşadar, necesar să îndepărtăm Libanul de conflictele din regiune', a subliniat Aoun în discursul care a urmat depunerii jurământului.
El şi-a arătat astfel voinţa de a se distanţa de războiul din Siria, unde principalul său aliat, mişcarea şiită Hezbollah, luptă alături de forţele regimului lui Bashar al-Assad. Michel Aoun, în vârstă de 81 de ani, a fost ales în turul al doilea de scrutin, prin votul a 83 de deputaţi din cei 127 prezenţi, în urma unui compromis obţinut cu greu între principalele facţiuni politice. Funcţia de preşedinte era vacantă după încheierea mandatului lui Michel Sleimane, în mai 2014. În afară de Hezbollah, Aoun a mai fost sprijinit de doi dintre adversarii săi politici: şeful creştin maronit al Forţelor Libaneze (FL), Samir Geagea, şi fostul premier musulman sunnit Saad Hariri, ambii ostili Hezbollah şi preşedintelui sirian Al-Assad.
În Liban, cele trei funcţii principale în stat sunt împărţite între cele mai importante trei comunităţi religioase: preşedinţia republicii revine unui creştin maronit, cea a parlamentului unui musulman şiit, iar postul de prim-ministru unui musulman sunnit. Michel Aoun, al treilea general ajuns preşedinte, revine astfel la Palatul Baabda, de unde a fost alungat în urmă cu 26 de ani de armata siriană. În discursul său, el s-a arătat îngrijorat de prezenţa a peste un milion de refugiaţi sirieni în Liban. 'Trebuie să ne asigurăm de revenirea rapidă în ţara lor a refugiaţilor sirieni şi să lucrăm pentru ca taberele de refugiaţi să nu se transforme în zone scăpate de sub control', a mai spus el. În Liban, preşedintele joacă rolul de arbitru, dar prerogativele sale s-au erodat după sfârşitul războiului civil (1975-1990). Mandatul prezidenţial este de şase ani şi nu poate fi înnoit.
Alegerea lui Aoun la preşedinţie ar urmă să-i permită lui Hariri să devină din nou prim-ministru, post pe care l-a mai ocupat între 2009 şi 2011. Noul preşedinte a cerut guvernului actual, demisionat automat, să gestioneze afacerile curente, urmând ca în următoarele două zile Aoun să poarte consultări pentru numirea unui nou premier, a declarat purtătorul său de cuvânt, Rafic Chlala. Alegerea lui Aoun a fost primită cu entuziasm la Damasc, cotidianul Al-Watan, apropiat puterii, scriind că 'acesta este triumful rezistenţei, al Siriei şi al aliaţilor săi'. La rândul său, Iranul a 'felicitat' poporul libanez, considerând alegerea lui Michel Aoun 'un pas important pentru înrădăcinarea democraţiei şi asigurarea stabilităţii Libanului'.
Salutând alegerea unui nou preşedinte în Liban, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a subliniat că noile autorităţi ar trebui să 'garanteze stabilitatea ţării' şi să adopte 'măsuri sociale şi economice pentru binele tuturor libanezilor', anunţă Agerpres.
Comentează