Premium
Negociatorii britanici încă se străduiesc să obţină mai multe concesii în planul propus de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru evitarea Brexitului (ieşirea Marii Britanii din UE), dar un proiect al propunerii finale, scurs în presă, relevă lipsa progreselor sau progrese foarte mici la acest capitol, scrie joi publicaţia The Telegraph.
În urma ultimelor negocieri purtate cu premierul David Cameron, Tusk a propus săptămâna trecută un preacord pe baza căruia se va adopta textul ce va fi supus aprobării Consiliului European din 18 şi 19 februarie. Documentul menţionează posibilitatea de a se apela la o aşa-numită 'frână de urgenţă', adică suspendarea acordării ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranţii comunitari nou-veniţi, dar numai în cazul unui aflux migrator masiv, precum şi crearea unui mecanism al 'cartonaşului roşu', prin care parlamentele naţionale să poată bloca o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene.
Totuşi, astfel de hotărâri nu vor putea fi luate unilateral de un stat, în cazul suspendării ajutoarelor sociale fiind nevoie de acordul Comisiei Europene şi de cel al Consiliului European, iar pentru blocarea unei iniţiative legislative a executivului comunitar se va cere ca cel puţin 55% din parlamentele naţionale să voteze de asemenea împotriva ei. Cameron s-a declarat mulţumit de propuneri, dar numeroşi politicienii britanici, inclusiv din tabăra sa conservatoare, au primit cu ostilitate iniţiativa lui Tusk, reproşându-i şefului executivului de la Londra că a obţinut prea puţin, mai ales în ceea ce priveşte imigraţia şi repatrierea unor atribuţii de la Bruxelles către Londra. Prin urmare, executivul britanic a continuat discuţiile cu oficialii europeni pentru a încerca îmbunătăţirea înţelegerii, dar concesiile obţinute sunt minore şi fac referire mai ales la restrângerea mai substanţială a drepturilor imigranţilor comunitari veniţi în căutarea unui loc de muncă în Marea Britanie.
În plus, faţă de documentul iniţial, Marea Britanie pare să fi pierdut în două chestiuni cheie, respectiv scutirea City-ului londonez de la aplicarea unor reguli europene privind investiţiile şi renunţarea la principiul adoptării obligatorii a monedei euro de către toate statele UE. Conform The Telegraph, renunţarea la acest ultim principiu a întâmpinat o opoziţie înverşunată din partea Franţei şi a Belgiei, care se tem că dacă nu va mai exista obligaţia adoptării monedei euro de către toate statele membre ar exista riscul să se avanseze către o Europă cu mai multe viteze, sau o Europă 'a la carte'. Viziunea unei Uniuni Europene cu mai multe viteze a fost expusă şi anul trecut de ministrul britanic de externe, Philip Hammond, împreună cu omologul său italian, Paolo Gentiloni, care au publicat în comun un editorial în care au susţinut ideea unui nou model de Uniune Europeană, bazat pe flexibilitate şi pe niveluri diferite de integrare în funcţie de opţiunile fiecărui stat membru. Acel editorial a ilustrat şi esenţa actualelor solicitări ale Londrei pentru reformarea blocului comunitar, şi anume consolidarea suveranităţii statelor UE, în detrimentul politicii federaliste de adâncire a integrării europene ce este susţinută intens la Paris şi Berlin, care de altfel au criticat atunci iniţiativa lui Hammond şi a lui Gentiloni.
Iar ultimele evoluţii în dosarul Brexit confirmă refuzul liderilor europeni de a se angaja într-o reformă profundă a Uniunii Europene, întrucât ei se tem că un acord care să satisfacă solicitările Londrei ar putea fi folosit şi de alte state pentru a submina coeziunea blocului comunitar, conchide Stephen Booth, directorul centrului de analiză Open Europe, spune Agerpres.
