Probleme mari pentru Emmanuel Macron: partidele extremiste câștigă teren în Franța

Rezultatele alegerilor senatoriale din Franţa au confirmat duminică stabilitatea Camerei superioare, dominată de dreapta, şi dificultăţile macroniştilor, într-un scrutin marcat de revenirea Rassemblement national (RN) la Palais du Luxembourg, cu trei aleşi, scrie AFP.

"Majoritatea senatorială" de dreapta şi de centru "va fi întărită", a declarat pentru AFP liderul senatorilor Les Républicains (LR, dreapta), Bruno Retailleau. "Grupul LR va rămâne, de departe, cel mai important", marcat de "stabilitate".

Cu mai puţin de opt luni înainte de următoarea întâlnire electorală europeană majoră, 170 din cele 348 de locuri senatoriale au fost puse în joc pentru şase ani în aproximativ patruzeci de departamente. Celelalte 178 vor fi în 2026.

Aproximativ jumătate din Senat este reînnoit la fiecare trei ani într-un scrutin indirect, departe de interesul mulţimii.

Corpul electoral, din care 95% provine din consiliile municipale, face din aceste alegeri o reflectare a ultimelor alegeri municipale, unde dreapta a obţinut scoruri bune în oraşele mijlocii.

Acest lucru nu favorizează majoritatea prezidenţială, care depune eforturi pentru a convinge marii electori la nivel local despre bilanţul guvernului.

Bruno Retailleau a denunţat un "nou eşec al preşedintelui" ţării în Senat, din cauza "deconectării macronismului de teren".

Înfrângere pentru singurul membru al Guvernului

Înfrângere emblematică: secretarul de stat pentru cetăţenie Sonia Backes, singurul ministru aflat în cursă la nivel naţional, a fost învinsă în turul doi în Noua Caledonie de separatistul Robert Xowie.

Partidul de extrema dreapta, Rassemblement national, a revenit în camera superioară, anunţând că a obţinut trei mandate.

Senatul examinează şi votează legile, putere împărţită cu Adunarea Naţională. Dacă aceasta din urmă are ultimul cuvânt în naveta parlamentară, Camera superioară are particularitatea de a nu putea fi dizolvată, spre deosebire de Camera inferioară a Parlamentului.

Senatul, dominat de o majoritate de dreapta şi de centru din 2014, şi-a exercitat pe deplin şi rolul de contra-putere în mai multe crize politico-mediatice răsunătoare din ultimii ani.

În special, el s-a impus în dezbatere, în timpul crizei "Vestelor Galbene", cerând guvernului să explice gestionarea violenţelor şi a pagubelor care au avut loc în primăvara anului 2019.