Confruntate cu întoarcerea sau cu dorinţa de întoarcere a propriilor cetăţeni plecaţi să se alăture grupării jihadiste Statul Islamic (SI), Franţa, Germania şi Marea Britanie privilegiază o abordare poliţienească sau judiciară, recunoscând totodată că uneori acţionează de la caz la caz, se arată într-un comentariu publicat marţi de AFP. Direct sau indirect, prin interviuri date mass-media sau prin apeluri către propriile familii, europenii capturaţi în Siria sau Irak după înfrângerile SI au cerut să se întoarcă în ţările de unde au plecat.
'Doamna cancelar (Angela Merkel), vreau să mă întorc împreună cu copilul meu, ajutaţi-ne! (...) Nu trebuie să vă temeţi, nu sunt o teroristă', a spus în limba germană, într-o înregistrare video difuzată la începutul lunii octombrie de ziarul german Die Zeit, o femeie care ţinea în braţe un bebeluş.
Identificată sub numele de Nadia Ramadan, în vârstă de 31 de ani şi originară din Frankfurt, ea a fost arestată recent împreună cu cei trei copii ai săi de soldaţi kurzi la Raqqa, fieful SI recucerit de coaliţia internaţională. Însă autorităţile de la Berlin au refuzat oficial să-i ofere asistenţă, iar situaţia ei este neclară în prezent. Conform serviciilor secrete germane, 950 de cetăţeni germani s-au alăturat SI începând din anul 2011, dintre care aproximativ o treime au revenit în Germania şi 150 au fost ucişi acolo unde au plecat.
'Considerăm periculoasă întoarcerea în Germania a acestor copii de jihadişti îndoctrinaţi într-o zonă de război, trebuie avut în vedere acest risc', a avertizat şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BVF, serviciul german de informaţii interne), Hans-Georg Maassen.
În Franţa, unde circa 20 de familii ale unor femei plecate să se alăture 'califatului' autoproclamat în Siria şi Irak i-au scris preşedintelui Emmanuel Macron cerându-i să le repatrieze împreună cu copiii lor, autorităţile afişează o politică de fermitate. 'În cazul Irakului, persoanele aflate pe teritoriul irakian şi care sunt luate prizoniere vor fi judecate în Irak', a reafirmat marţi ministrul francez al apărării, Florence Parly.
Cât despre cetăţenii francezi capturaţi în Siria şi aflaţi în mâinile diferitelor autorităţi, cazul lor este semnalat Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, însă 'persoanele care se întorc pe teritoriul francez trebuie să ştie că se expun urmăririlor penale sistematice', a adăugat ea. Potrivit datelor guvernului de la Paris, circa 1.700 de francezi au intrat în rândurile jihadiştilor în Siria şi Irak începând din anul 2014. Dintre aceştia, 278 au fost ucişi - cifră despre care guvernul francez admite că ar putea fi subevaluată - şi 302 au revenit în Franţa (244 adulţi şi 58 de minori).
În Marea Britanie, unde numărul celor întorşi din zonele jihadiste este de circa 425, autorităţile şi-au stabilit ca obiectiv declarat judecarea lor astfel încât aceştia să ajungă 'în închisoare pentru mult timp', după cum a afirmat Mark Rowley, coordonatorul naţional al poliţiei antiteroriste. El a recunoscut însă că nu întotdeauna pot fi prezentate instanţelor de judecată suficiente elemente care să dovedească crimele comise sau că respectivele persoane prezintă un risc de securitate deosebit.
În cazul acestora din urmă sunt avute în vedere 'măsuri preventive', cum ar fi instalarea lor sub supraveghere într-un anumit loc, explică Rowley, conform Agerpres. Însă unii dintre membrii guvernului de la Londra sugerează măsuri mai radicale. Este cazul secretarului de stat pentru dezvoltare internaţională, Rory Stewart, în opinia căruia 'aceste persoane trebuie considerate un pericol serios', prin urmare 'singura soluţie, în aproape toate cazurile, va fi să le ucidem'.
Comentează