Statele Unite intenţionează să ceară sprijinul Canadei pentru constituirea celor patru batalioane ale NATO ce ar urma să fie desfăşurate în estul Europei, întrucât unele state sunt reticente să contribuie la crearea acestei forţe, care trebuie aprobată la summitul NATO din luna iulie, relatează agenţia Reuters într-un comentariu publicat joi. În pofida demonstraţiei de forţă sugerată de numeroasele manevre militare la care peste 20 de state membre ale NATO au participat în estul Europei, Alianţa avansează lent în demersul de constituire a celor patru batalioane, care vor avea în total circa 4.000 de soldaţi şi vor fi dislocate în cele trei state baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi în Polonia.
Deocamdată numai SUA, Marea Britanie şi Germania s-au arătat dispuse să contribuie la acest efort, cu circa o mie de soldaţi fiecare. 'Aliaţii europeni au motive pe care le invocă pentru a nu se angaja. Ele au probleme acasă, în Africa, în Afganistan. Pur şi simplu nu au bani', susţine un diplomat al NATO implicat în negocieri. Însă reticenţa unor guverne europene de a contribui la această mobilizare, cea mai substanţială după terminarea Războiului Rece, ilustrează mai degrabă îndoielile interne ale acestora asupra obiectivelor Alianţei, şi anume dacă nu cumva NATO ar trebui să aibă în vedere mai mult combaterea grupărilor teroriste şi fluxul necontrolat de migranţi decât o prezenţă în flancul estic ce stârneşte proteste din partea Rusiei.
'Există diviziuni în interiorul NATO', notează Sophia Besch, expert în probleme de apărare în cadrul think tank-ului Centre for European Reform. 'Unii aliaţi consideră că atenţia trebuie să se îndrepte către sud', remarcă ea. De exemplu, Franţa este preocupată mai mult de lupta împotriva islamiştilor din ţări precum Siria sau Mali şi are în prezent relaţii tensionate cu guvernul conservator polonez, care intenţionează să anuleze achiziţia unor elicoptere Airbus, un contract de circa trei miliarde de dolari. La rândul ei, Italia nu doreşte să-şi strice raporturile cu Rusia, de care depinde la capitolul energetic. Însă unitatea în interiorul Alianţei este crucială într-un moment în care Washingtonul şi Moscova se acuză reciproc de acţiuni de intimidare în apropierea graniţei dintre NATO şi Rusia. Iar un nou semnal că Europa nu este dispusă să contribuie la propria ei apărare ar putea fi dăunător, mai ales în contextul în care politicienii americani insistă tot mai mult că statele europene trebuie să-şi sporească bugetele militare pentru a nu mai lăsa responsabilitatea apărării în spaţiul euroatlantic doar pe seama SUA. În pofida acestor semnale negative, o sursă diplomatică poloneză implicată în negocieri apreciază că NATO nu va permite un eşec în demersul constituirii celor patru batalioane, întrucât desfăşurarea lor a fost deja anunţată, iar Rusia ar putea exploata un asemenea eşec pe care l-ar vedea ca pe un indiciu că Alianţa nu este dispusă să apere Polonia.
Aceeaşi sursă este şi cea care face referire la un posibil sprijin pe care SUA l-ar primi din partea Canadei, pentru ca la summitul NATO ce se va desfăşura la Varşovia pe 8 şi 9 iulie să se poată valida decizia privind crearea celor patru batalioane. Conform planului evocat la ora actuală, batalionul britanic ar urma să fie desfăşurat în Estonia, cel german în Lituania şi cel american în Letonia. Ar mai rămâne deci de clarificat situaţia celui din Polonia. Suplimentar, SUA vor avea în Europa de Est şi o brigadă de blindate, care, la fel ca în cazul celor patru batalioane, va fi desfăşurată pe principiul rotaţiei, cu trupe care se vor fi schimbate succesiv, pentru a nu încălca Actul Fondator NATO-Rusia, conform Agerpres.
Comentează