Un plan de acţiune pentru zona mineritului va fi înaintat Executivului de un grup de lucru specializat care va selecta cele mai bune măsuri, a fost concluzia unei dezbateri organizate joi de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor pe tema problemelor cu care se confruntă mineritul, respectiv domeniul energetic. Reprezentanţii sindicatelor din domeniu şi parlamentarii de specialitate vor continua discuţiile săptămâna viitoare, la acestea urmând să fie invitaţi premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, reprezentanţi ai Guvernului, Academiei Tehnice şi Academiei Române, ai patronatelor, a anunţat preşedintele Comisiei de industrii, deputatul social-democrat Iulian Iancu.
Ion Popescu, liderul Confederaţiei Sindicale Meridian, este de părere că trebuie analizată situaţia companiilor din domeniul mineritului în toţi cei 27 de ani de la Revoluţie. "Vreau să vedem câţi bani s-au cheltuit de-a lungul celor 27 de ani pe programe strategice. (...) Să vedem de ce am ajuns în situaţia asta. Dacă trecem tot timpul cu vederea peste aceste lucruri, mi se pare ciudat şi după aia spunem că DNA-ul nu ne lasă să lucrăm, procuratura nu ne lasă să lucrăm. Haideţi să vedem aici, stiva de programe, o echipă, o comisie, să le studiem cu amănuntul să vedem ce s-a întâmplat. (...) Îmi menţin punctul de vedere, că există rezerve de cărbune", a arătat liderul sindical, care a criticat abandonarea unor programe şi reluarea lor în alte forme, din motive politice.
Darius Câmpean, preşedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, a subliniat că ultimele investiţii majore în cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului au fost în anii 2009. "Cred că prezenţa noastră aici arată că vrem să mai producem energie în CEH. Vă solicităm sprijinul pentru a menţine pe linia de plutire această companie. Viziunea noastră în ceea ce priveşte viitorul acestei companii este o schemă de sprijin prin care statul să acopere diferenţa rezultată din costul de producţie al megawatului şi preţul de vânzare pe piaţa zilei următoare. Aceasta se aplică în state precum Spania şi Polonia, ele respectă directivele europene, dar la noi nu s-a ţinut cont de aceste lucruri până acum. Această schemă de sprijin a rămas să fie aplicată într-o nouă structură organizatorică. (...) CEH este principalul furnizor de energie termică pentru două zone mari ale judeţului Hunedoara - zona Devei şi Văii Jiului. Cred că întâlnirea noastră de astăzi va crea premisele unei noi direcţii pentru acest complex energetic şi va pune bazele unei noi societăţi", a spus Câmpean.
El a adăugat că guvernarea tehnocrată, fără ca sindicatele să fie consultate, a dorit ca exploatarea minieră de la Lupeni să-şi înceteze activitatea în luna octombrie. Mugurel Huţuleac, liderul Sindicatului Exploatare Preparare Uraniu din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului, a afirmat că numărul angajaţilor din domeniu este de aproximativ 25.000, "dezastrul fiind unul fără margini". "Dacă înainte de 1989 erau aproximativ un milion de angajaţi în activităţile directe sau indirecte, probabil că nu realizăm unde suntem acum. (...) O singură mină în Polonia are 300.000 de angajaţi. Deci dezastrul este fără margini. (...) Unul din cinci români beneficiază de curentul şi energia ţării datorită nouă. Cum s-a ajuns în situaţia asta şi de unde am plecat? Că am rămas fără subvenţie în 2011, toată lumea a fost fericită. (...) Sunt două luni şi jumătate de când angajaţii companiei nu şi-au luat salariile", a detaliat liderul sindical.
Între propunerile acestuia pentru salvarea companiei se numără încheierea urgentă a unui contract cu Rezervele Statului pentru asigurarea unor venituri pe termen scurt, declararea CNU ca unitate de interes strategic naţional şi identificarea în acest context a unor eventuale măsuri de sprijin pentru companie, încheierea unui contract pe termen lung cu Nuclearelectrica. "Anumite persoane din eşaloanele doi şi trei continuă să pună piedici pentru a nu se poate ajunge pe calea cea dreaptă", a susţinut Huţuleac.
Purcaru Ion, preşedintele Consiliului de Administraţie al CEH, consideră că este nevoie de un tip de societate care să poată funcţiona cu un mandat pe care să-l ducă la bun sfârşit, iar activitatea să fie susţinută. "Opinia mea este că trebuie definită, din punct de vedere legislativ în România, un nou tip de societate destinată acestui scop - închiderea minei. Nu pot să o fac decât într-un mediu concurenţial", a spus Purcaru, care a prezentat apoi situaţia companiei şi a pledat pentru continuarea discuţiilor şi la nivel regional. Iulian Offenberg, consilierul secretarului de stat Robert Tudorache din Ministerul Energiei, a remarcat între altele că CEH a intrat într-un declin din lipsa investiţilor şi a afirmat că în subteran se lucrează în condiţii greu de imaginat. "Lucrurile sunt extrem de grave. Această societate, fără o capitalizare, şi o capitalizare rapidă, este foarte complicat să o salvăm şi să o trecem în secolul XXI, că de fapt ăsta este interesul nostru - să folosim toate avantajele comparative şi să le transformăm în avantaje competitive pentru România, nu vom reuşi indiferent ce măsuri legislative vom lua. Putem să ştergem datoriile, putem să revenim şi să sprijinim o restructurare, dar fără o capitalizare va fi foarte complicat să mergem mai departe", a spus reprezentantul Ministerului Energiei.
În privinţa CNU, el consideră că lucrurile stau "cu totul şi cu totul altfel". "Aici beneficiem şi de suportul foarte, foarte serios al partenerului social, am reuşit să identificăm care sunt zonele legate de siguranţa şi securitatea naţională, care nu au fost întru totul respectate, iar societatea a fost adusă în pragul falimentului şi lichidării. Această companie iese de sub sfera economicului şi intră sub incidenţa siguranţei naţionale a României.(...) Compania poate primi în continuare subvenţii pe legislaţia existentă şi cu care am intrat în Uniunea Europeană, după care am uitat-o. Va trebui făcut, pentru că altfel compania va intra în lichidare", a afirmat Offenberg, care a spus că va prezenta împreună cu partenerii sociali un memorandum Guvernului.
Deputatul Iulian Iancu a subliniat că aceste discuţii, care vor continua, se vor concretiza într-o serie de măsuri care vor fi propuse Executivului. El a apreciat, între altele, că ar trebui să se aibă în vedere verificarea şi anularea hotărârilor de guvern privind închiderea unor mine pentru că, în evoluţia evenimentelor şi a situaţiei economice la nivel european şi mondial, o parte din minerale, chiar dacă sunt din zăcăminte sărace, dar cu volum mare de exploatare, pot fi valorificate. "Etapele, după părerea mea, ar trebui să fie următoarele: ministerul de resort trebuie să-şi identifice principalele modificări la Legea minelor, să reanalizeze toate bazinele miniere de pe teritoriul României pentru toate mineralele şi să le identificăm pe cele care se justifică economic şi, în consecinţă, să facem propuneri pentru reluarea studiilor de fezabilitate în vederea analizei economice şi financiare pentru exploatările în care poate fi relevantă activitatea. De asemenea, în producţia de energie România îşi propune ca în continuare cărbunele să joace un rol-cheie şi să fie undeva la 25 - 30% din producţia acestei ţări. Menţinerea şi valorificarea în continuare a potenţialului privind exploatarea uraniului (...) şi valorificarea iazurilor şi apelor miniere, pentru că astăzi tehnologiile ne permit acest lucru. (...) Identificarea în ordine a acestor probleme şi aşezarea lor într-un material ne permit nouă, pe lângă propunerile şi soluţiile pe care noi le-am colectat din dezbaterile anterioare şi din propriile abordări, să creăm acel plan de acţiune pentru Executiv", a arătat Iancu.
Potrivit acestuia, "loviturile de graţie" date sectorului minier au fost în 1997 - când s-a decis că nu mai este nevoie de cărbune în România, 2000 - când s-a decis exportul de concentrate miniere, respectiv în 2006 când s-a dispus sistarea exploatărilor în toate zăcămintele metalifere din România, în condiţiile în care tocmai începuse să crească preţul aurului. "Deci loviturile au venit prin propriile decizii, decizii care au fost pilotate, altele au fost generate ca urmare a unei conjuncturi nefericite politice din această ţară. Oricare ar fi fost condiţiile sau raţiunile acelor momente, noi trebuie să ne concentrăm la statutul pe care îl avem astăzi - industria minieră şi sectorul resurselor minerale şi potenţialul pentru economie. România este posesoarea şi a unor zăcăminte uriaşe de metale rare, pământuri rare şi alte elemente care se găsesc în special în zăcămintele de aur şi argint şi care sunt destinate tehnologiilor din domeniul aerospaţial, telecomunicaţii şi valorificarea lor ar fi cel mai mare atu pentru România. (...) Rapid, Executivul aceste ţări să realizeze oportunitatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu privind înzestrarea acestui pământ cu aceste bogăţii", a adăugat Iulian Iancu, anunţă Agerpres.
Materialului colectivului care va fi compus din reprezentanţi ai ministerelor de resort, sindicate, patronate, parlamentari, specialişti, se estimează a fi finalizat la finalul lunii aprilie. Acesta va fi trimis Guvernului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, miniştrilor de resort.
Comentează