Prof. univ. dr. la Facultatea de Sociologie, Vasile Ghețău, explică rezultatele recensământului populației și arată că viitorul României este unul extrem de sumbru. Ghețău remarcă faptul că România a pierdut aproape un milion de locuitori din cauza creșterii mortalității, coroborată cu îmbătrânirea populației. Pe lângă asta, aproape 4,5 milioane de români au plecat din țară, ceea ce va însemna ”un bilanț înfricoșător pentru destinele țării”.
Populația rezidentă a țării s-a redus față de recensământul anterior cu 1,1 milioane locuitori. Sunt multe schimbări negative care s-a produs în populația țării dar acest declin imens constituie cea mai importantă și gravă schimbare care s-a produs în cei 10 ani. Un declin mai mare de 1 milion de locuitori este imens pentru o populație de 19 milioane de locuitori. Plasând acest declin în ansamblul declinului de după anul 1989, de 4,1 milioane locuitori, provenind în cea mai mare parte, din emigrare a românilor, constatăm o particularitate importantă și semnificativă survenită după anul 2010: 68 la sută din declin a avut loc prin scădere naturală. Au venit pe lume doar 2,1 milioane de copii și au decedat aproape 2,9 milioane locuitori. Declinul populației prin migrație externă îl putem interpreta și ca o mutare masivă a câtorva milioane de români în altă parte a Europei, fugind de sărăcie, guvernare incompetentă și corupție. Ei sunt însă acolo, în viață, vin din când în când să-și vadă copiii, rudele și prietenii. Se vor întoarce când țara va arăta altfel. Scăderea naturală înseamnă dispariția a 750 de mii de locuitori. Este o pierdere umană imensă și iremediabilă, nu se mai întorc cum ar putea să o facă cândva cei plecați. Este un bilanț înfricoșător pentru destinele țării. Migrația externă are o determinare preponderent economică și schimbările se află în oglinda economică a țărilor, sunt previzibile. Nu același lucru se poate afirma despre natalitate și mortalitate, fenomene extrem de complexe la care factorii și mecanismele de schimbare se acumulează și își pun amprenta pe nivelul fenomenului acționând rigid, lent și cu decalaj în timp. Este ceea ce se întâmplă cu mortalitatea în țară după anul 2013, nivelul speranței de viață la naștere fiind în stagnare. Am putea admite că societatea românească și-a epuizat resursele de transfer din creștere economică spre calitatea vieții și ne putem întreba ce fel de creștere economică avem, la ce servește dinamica rapida a PIB-ului pe locuitor într-o populație aflată în al 23-lea an de declin.”, scrie Vasile Ghețău, în plaforma Contributors.
Profesorul arată faptul că îmbătrânirea populației va genera probleme uriașe pentru România, în viitor.
„Procesul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în contextul regresului masiv al natalității și menținerii ei la un nivel scăzut. Datele recensământului indică o proporție a populației în vârstă de 65 ani și peste de 19,6 la sută (cu diferențe notabile la bărbați și femei: 16 și aproape 23 la sută). Proporția era apreciabil mai mică în anul 2011 – de 16 la sută. Este foarte probabil ca mortalitatea excesivă provocată de Pandemie în anii 2020 și 2021 să fi frânat în măsură moderată ascensiunea îmbătrânirii în ultimii doi ani, mortalitatea prin Covid-19 fiind plasată preponderent la persoanele vârstnice și îndeosebi la bărbați. Aceasta ar putea explica majorarea apreciată drept moderată a proporției populației în vârstă de 65 ani și peste de la 19 la sută la începutul anului 2020 la 19,6 la sută la 1 decembrie 2021.
În tabelul 1 se poate examina dinamica populației pe trei grupe mari de vârstă, dominante fiind regresul consistent al populației în vârstă de muncă (de aproape 1,4 milioane) și ascensiunea paralelă nu neglijabilă a populației vârstnice. Mișcările la cele trei grupe de vârstă au dus la creșterea raportului de dependență a populației tinere și vârstnice, inactivă economic în cea mai mare parte, în raport cu populația de 20-24 ani, preponderent activă economic. Raportul a trecut între cele două recensăminte de la 60 la aproape 70 de persoane tinere și vârstnice, cu implicații economice care nu pot fi subestimate.”, mai scrie Ghețău.
Comentează