Premium
Profesorul Ştefan Hell, membru de onoare al Academiei Române şi laureat al Premiului Nobel, va conferenţia, online, joi, la Academia Română.
Conferinţa, având tema "MINFLUX and MINSTED provide molecule-scale resolution in fluorescence microscopy", deschide prima zi a lucrărilor Simpozionului "Biodinamica - o abordare transdisciplinară" / "Biodynamics - A Transdisciplinary Approach", organizat de joi până sâmbătă de Centrul Internaţional de Biodinamică.
Potrivit unui comunicat al Academiei Române, întrucât marţi profesorul Ştefan Hell a fost confirmat pozitiv COVID-19 şi nu poate călători, acesta nu va putea fi prezent la Bucureşti, evenimentul urmând să aibă loc în Aula Academiei Române, conform programului, dar în format hibrid, profesorul Ştefan Hell susţinându-şi conferinţa online, potrivit dorinţei sale, informează Agerpres.ro.
"Aşteptam cu nerăbdare să vin la simpozionul de la Bucureşti şi să port şi o discuţie la Academia Română. Din păcate, în urma testărilor medicale, azi dimineaţă (17 mai 2022) am fost confirmat pozitiv cu COVID şi nu voi putea călători. Îmi pare foarte, foarte rău de această turnură a evenimentelor; sper că voi reuşi să ajung cu altă ocazie. Cu toate acestea, doresc foarte mult să susţin online lucrarea mea programată pentru dimineaţa zilei de joi, prima zi a simpozionului", a transmis profesorul Ştefan Hell, citat de Academie.
Conferinţa va putea fi urmărită şi în direct, pe site-ul simpozionului, accesând secţiunea Live Streaming.
Conform programului simpozionului, în deschiderea evenimentului sunt invitaţi să susţină alocuţiuni ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, dr. Eugen Gheorghiu, directorul Centrului Internaţional de Biodinamică şi Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Organizat de Centrul Internaţional de Biodinamică, în parteneriat cu Academia Română, simpozionul "Biodinamica - o abordare transdisciplinară" / "Biodynamics - A Transdisciplinary Approach" marchează 20 de ani de la înfiinţarea institutului şi are ca scop consolidarea unui pol de excelenţă transdisciplinară în biodinamică şi în domenii conexe pentru accelerarea inovării în analiza multidimensională, cu înaltă rezoluţie spaţială, a dinamicii celulare.
Totodată, evenimentul urmăreşte lansarea iniţiativei de agregare a unor grupuri de cercetare pentru abordarea provocărilor biomedicale majore.
Născut în 1962 la Arad, fizicianul german de origine română Ştefan Walter Hell a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2012, cu doi ani înainte de a fi distins cu Premiul Nobel pentru chimie "pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluţie", împreună cu fizicianul Eric Betzig şi chimistul William E. Moerner, ambii din SUA.
Admis, în 1977, la Liceul "Nikolaus Lenau" din Timişoara, după cursuri primare urmate la Sântana, judeţul Arad, şi-a continuat studiile în Germania, unde a emigrat împreună cu familia în anul 1978. A studiat chimia la Universitatea din Heidelberg, iar în 1990 a obţinut doctoratul cu o teză despre reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal.
În perioada 1991-1993 a lucrat la European Molecular Biology Laboratory, Heidelberg, unde a reuşit să demonstreze practic principiul microscopiei 4Pi şi să îmbunătăţească considerabil rezoluţia în profunzime.
Din 1993 a fost şef de echipă în departamentul de fizică medicală la Universitatea Turku din Finlanda, unde a dezvoltat principiul microscopului STED, microscop de fluorescenţă. În paralel, între 1993 şi 1994, a activat ca "Visiting Scientist" în departamentul Engineering Science de la Universitatea Oxford. În 1996 a obţinut calificarea postdoctorală, devenind profesor universitar, iar din 1997 lucrează la Institutul "Max Planck" pentru chimie biofizică din Gottingen, unde s-a axat pe cercetări în domeniul microscopiei optice. Din anul 2002 este directorul acestui prestigios institut.
În 2003 a devenit şef al secţiei de microscopie optică de mare rezoluţie din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (Deutsches Krebsforschungszentrum, DKFZ).
Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de super rezoluţie, cu largi aplicaţii în nanoştiinţe şi nanotehnologii. Are o contribuţie decisivă în "spargerea" limitei de rezoluţie, dată de difracţie şi reprezentată prin formula descoperită de Abbe în 1873. În acest sens, microscopul 4Pi reprezintă prima sa mare realizare (1993-1994), care a condus la obţinerea unei rezoluţii de ordinul a 100 nm, corespunzând unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obţinut în microscopia confocală.
O altă descoperire importantă (1999-2000) este microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulată (STED - Stimulated Emmision Depletion), iniţiind un domeniu de cercetare în microscopie ce are implicaţii enorme în cercetările biologice, pornind de la înţelegerea fenomenelor biologice fundamentale la scară nanoscopică.
Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate în sute de lucrări ştiinţifice, în reviste de mare prestigiu, cum ar fi "Nature Biotechnology", "Nature Methods", "Science" ori "Journal of Cell Biology", pentru contribuţiile sale ştiinţifice Ştefan Hell fiind distins cu numeroase premii internaţionale. În 2015, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional "Coroana României" în grad de Comandor.
Profesorul Ştefan Hell a păstrat legătura cu România şi a întreţinut strânse legături cu specialiştii români. În 2012 a participat la Conferinţa internaţională "Micro-to nano-Photonics", organizată de Academia Română, şi a fost oaspetele Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, precum şi al Institutului de Biochimie al Academiei. Din acelaşi an este membru în colectivul de redacţie al revistei "Romanian Reports in Physics", editată de Academia Română.
