Premium
Mai mulți parlamentari au depus, la Senat, un proiect de lege ce prevede că instituțiile publice sau private care nu au angajat persoane nu handicap sunt obligate să plătească la stat 50% din salariul minim brut pe țară, înmulțit cu numărul de locuri în care nu s-au angajat persoane cu handicap, scrie Mediafax.
Mai mulți senatori și deputați au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect legislativ care prevede ca persoanele, instituțiile și autoritățile care nu angajează persoane cu handicap să plătească la stat o sumă reprezentând salariul de bază brut pe țară.
Inițiativa completează Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Articolul 2 al prezentei Legi prevede că autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligatia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
Astfel, art. 78 alin. 3 se completează astfel:
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alineatul 2, pot opta pentru una din următoarele variante:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap
b) să plătească lunar către bugetul de stat minim 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar pentru diferența datorată la bugetul de stat, să achiziționeze produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate.
Totodată, proiectul mai modifică articolul 81 alineatul 2, care se referă la unitățile protejate.
Citește și: Economia României nu se află pe marginea prăpastiei, dar situația nu este roză
Unitățile protejate pentru integrarea în muncă sunt entități economice autonome, al căror principal obiectiv îl reprezintă integrarea profesională a persoanelor care se confruntă cu dificultăți serioase pe piața muncii. Această integrare se realizează pe piața liberă a muncii, în cadrul unor ateliere protejate sau prin formare și calificare profesională.
Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
Modificarea prevede că unitățile pot fi fără personalitate juridică , cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri în cadrul ONG-urilor, cu condiția de a avea minim 3 persoane cu dizabilități angajate din care minim 30% normă de muncă din total angajați în cadrul secției.
Conform expunerii de motive, în primii trei ani de la intrarea măsurilor propuse, va crește numărul de unități deja de autorizate de la patru la cel puțin 304 sau + 300; va crește numărul de locuri de muncă create în unitățile protejate pentru persoane cu dizabilități (30 % din totalul de angajați) de la 64 la 1954 de persoane sau 1890 +; va crește numărul de locuri de muncă create în unitățile protejate pentru persoane fără dizabilități și va ajunge la 4566 de persoane (70 % din total de angajați).
„Prezenta propunere legislativă va avea un impact pozitiv în ceea ce privește încasările la bugetul de stat, asupra mediului de afaceri privat, dar mai ales reprezintă o îmbunătățire a legislației privind persoanele cu dizabilități, oferindu-le o șansă reală la angajare.”, spun inițiatorii.
Inițiativa este înregistrată la Senat, primă Cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaților.
