Proiectele legilor justiţiei - un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la Schengen

"Este un proiect (legile justiţiei - n.r.) început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început in 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi nu în ultimul rând pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării", a precizat ministrul Justiţiei.
El a prezentat apoi parlamentarilor principalele elemente de conţinut ale celor trei proiecte de lege - proiectul de lege referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor, cel privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum au fost adoptate în Guvern.