Project managerul România PISA 2022 prezintă amploarea dezastrului din educație: Aproape jumătate dintre elevi, sub nivelul de referinţă de bază

Elevii români s-au încadrat sub nivelul de referinţă de bază (nivel II), care este agreat internaţional, la matematică (49%), la ştiinţe (44%) şi la lectură (42%), potrivit unui raport prezentat vineri de Gabriela Noveanu, Project manager România PISA 2022.

"Despre rezultatele României, cel mai simplu mod de a face referire la rezultate este de a ne raporta la scoruri. Scorurile la matematică, ştiinţe şi lectură au rămas constante faţă de performanţa din 2018 şi nivelul lor a fost în termeni numerici de 428. Un alt mod de a ne raporta la aceste rezultate obţinute de elevii români în PISA este reprezentat de proporţia de elevi care s-au încadrat sub nivelul de referinţă de bază, nivel II, care este un nivel agreat internaţional şi reprezintă acel nivel faţă de care se monitorizează progresul unui sistem. Şi aici, ne situăm la 49% la matematică, 44% la ştiinţe şi 42% la lectură", a precizat Noveanu, la o dezbatere cu tema "Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naţionale în domeniul educaţiei", eveniment organizat de Ministerul Educaţiei, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, potrivit Agerpres.

Cât priveşte ponderea elevilor de încadrare la nivelele de performanţă (5 şi 6) stabilite de PISA, doar 4% dintre elevii români sunt încadraţi la acest nivel la matematică, 2% la lectură şi 1,4% la ştiinţe.

Crește rolul decalajelor socio-economice

Decalajul socio-economic este un alt factor important în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de elevii români la PISA, 26% din variaţia performanţei elevilor fiind explicabilă prin acest statut.

"Elevi cu acelaşi nivel socio-economic au performanţe diferite în România, sub performanţa elevilor similari, colegilor lor din ţările OECD. Şi aceasta este valabil pentru toate zonele respective, excepţie făcând zona nivelului socio-economic ridicat. Intensitatea acestei relaţii ne arată cât de puternic şi important este statutul socio-economic, 26% din variaţia performanţei elevilor este explicabilă prin statutul socio-economic, pe când, în 2018, explicaţia era valabilă numai într-un procent de 19% (...). Rezultatele PISA ne arată că există o diferenţă majoră, între 84 de puncte la ştiinţe şi până la 93 de puncte la lectură, diferenţă între şcolile din rural şi urban (...). Un lucru este foarte important de menţionat aici, că pentru toate ţările lumii, inclusiv pentru noi, locaţia şcolii, deci mediul de rezidenţă, reprezintă o variabilă de stratificare şi aceasta ne permite să înţelegem că şcolile din eşantion sunt reprezentative la nivel naţional, dar şi şcolile din urban sunt reprezentative la nivel naţional, cât şi cele în rural", a punctat Noveanu.