Sute de mii de catalani au ieşit duminică în stradă pentru a cere secesiunea de Spania şi a îndemna partidele să îşi depăşească dezacordurile cu privire la calea de urmat spre independenţă, relatează AFP, citează agerpres.ro.
"Trebuie să mergem până la capăt. Nu mai putem aştepta", a declarat Xavier Borras, un funcţionar în vârstă de 58 de ani, aflat printre manifestanţii care au invadat o arteră din Barcelona din apropierea parlamentului regional, unde aleşii separatişti pregătesc secesiunea acestei regiuni cu 7,5 milioane de locuitori din nord-estul Spaniei.
Peste 3 milioane de elevi și preșcolari încep anul școlar 2016-2017
Proiectul, care trebuia să se finalizeze la jumătatea anului 2017, avansează mai încet decât era prevăzut din cauza diviziunilor dintre partidele separatiste. Este totuşi momentul "să luăm decizii cruciale", a afirmat şeful executivului catalan, Carles Puigdemont, în faţa presei străine înainte de începutul manifestaţiilor.
Nerăbdarea a fost perceptibilă de asemenea în rândul manifestanţilor, mulţi îmbrăcaţi în culorile separatiste roşu, galben, bleu, care de cinci ani sărbătoresc în număr mare "Diada" din 11 septembrie, ziua "naţională" a acestei regiune mândre de limba şi cultura sa.
Informația care zguduie Internele: ministrul, interceptat de SRI
"Sperăm că această Diada va fi ultima înainte de independenţă", a declarat Carmen Santos, o funcţionară de 58 de ani, la Barcelona, unde poliţia a numărat 540.000 de manifestanţi.
Alte mitinguri au atras 135.000 de persoane la Salt, în nordul Cataloniei, 60.000 la Berga, în centru, 45.000 la Tarragona, în sud, şi între 25.000 şi 30.000 la Lleida, în est.
La Lleida, clopotele catedralei au bătut la ora 17.14 - în referinţă cu data de 11 septembrie 1714, când Barcelona a căzut în mâinile trupelor regale după un lung asediu, iar Catalonia şi-a pierdut autonomia.
Cu toate acestea, participarea totală de 805.000 persoane a fost inferioară celor 1,4 milioane care, potrivit autorităţilor locale, au fost prezente anul trecut.
Liderii separatişti catalani au încercat fără succes de mai mulţi ani să smulgă un acord din partea Madridului pentru a organiza un referendum de autodeterminare, cum a fost cel din Scoţia care s-a pronunţat în 2014 pentru rămânerea în Regatul Unit.
Ei şi-au schimbat tactica după ce au câştigat majoritatea absolută în parlamentul regional, în septembrie 2015, şi au optat pentru secesiune.
Ei intenţionează să pună bazele administraţiei unui viitor stat independent, să adopte legi pentru a se desprinde de Spania şi să convoace "adunări constituante" pentru a redacta viitoare constituţie a Cataloniei.
Planul a derapat însă în iunie când guvernul de coaliţie, condus de Carles Puigdemont, a pierdut sprijinul micului partid anticapitalist CUP, cel mai radical dintre separatişti, şi majoritatea în parlament.
În ultimele săptămâni, Carles Puigdemont şi CUP şi-au apropiat punctele de vedere. Formaţiunea radicală s-a angajat să îl susţină atunci când se va pune problema unui vot de încredere, pe 28 septembrie, dar cere organizarea unui referendum în 2017 pentru a proclama independenţa imediat după, un proiect foarte diferit de al celorlalţi separatişti.
Divizată, mişcarea ar putea primi un nou impuls dacă, aşa cum totul dă de înţeles, justiţia spaniolă îi va deschide proces penal preşedintei parlamentului catalan, Carme Forcadell, pentru că a permis adoptarea unei "foi de drum" separatiste în ciuda avertismentelor Tribunalului Constituţional.
Popularul primar al Barcelonei, Ada Colau, care rămâne voit ambiguă în chestiunea independenţei, s-a alăturat manifestanţilor la Barcelona, la fel ca şi liderii partidului stângii radicale Podemos. Acesta este singurul partid naţional spaniol care acceptă un referendum privind autodeterminarea, pronunţându-se însă împotriva independenţei.
Ada Colau a denunţat "imobilitatea cronică" a guvernului actual condus de Mariano Rajoy la Madrid, care a refuzat orice concesiune pentru a tempera febra separatistă din Catalonia.
Iar la orizont nu se întrevede nicio schimbare rapidă, ţinând cont de incapacitatea partidelor naţionale de a forma un nou guvern după două alegeri legislative neconcludente.
Comentează