Protestatarii se adună sâmbătă la Tirana pentru a denunţa condiţiile proaste de studiu, corupţia şi pentru a cere demisia prim-ministrului Edi Rama după o săptămână marcată de violenţe şi apoi o revenire relativă la calm, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Studenţii şi liceenii s-au alăturat protestelor la jumătatea lunii octombrie odată cu începerea şcolii, părând să dea un nou impuls mişcării care durează de peste 130 de zile.
O primă adunare, organizată de opoziţie, este prevăzută sâmbătă la prânz în centrul oraşului, apoi o a doua, la apelul studenţilor, în faţa Ministerului Educaţiei, la ora 14:00. Artiştii au făcut şi ei apel la proteste la sfârşitul dimineţii de sâmbătă.
"Este multă furie", rezumă situaţia Sidorela Vatnikaj, o militantă de 27 de ani intervievată de AFP vineri seara, care vorbeşte despre o "revoluţie" începută în mai împotriva unui proiect turistic legat de ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner.
"Nu este doar o problemă a studenţilor sau a luptei pentru mediu, ci şi o problemă de stat de drept şi de justiţie", spune ea.
Acest proiect imobiliar într-o zonă naturală protejată a fost prezentat pentru prima dată în 2024. Dar ceea ce a declanşat totul a fost apariţia, la sfârşitul lunii mai, a gardurilor cu sârmă ghimpată pe plajele din Zvernec, la 150 km sud-vest de Tirana.
"Dacă particip" la mobilizare, explică Asim, un student de 20 de ani care nu doreşte să îşi dea numele de familie, "este pentru că nimic nu funcţionează cu adevărat" în Albania, ţară care aspiră să se alăture Uniunii Europene.
Albania ocupă locul 91 din 182 de ţări în ultimul clasament (2025) al organizaţiei Transparency International.
În timp ce apelurile la protest circulau pe reţelele sociale şi turiştii se plimbau prin piaţa centrală Skanderbeg, unele clădiri publice din capitală s-au închis, cu obloanele coborâte sau intrările încuiate în spatele unor plăci metalice mari. Chiar şi pietrişul a fost folosit în locul pavajului pe trotuarele din centrul oraşului, unde multe semafoare încă mai au firele atârnând, smulse pentru a dezactiva camerele de supraveghere.
La fel de multe semne ale violenţelor care au avut loc de pe 13 octombrie şi care au provocat peste 300 de răniţi, potrivit autorităţilor, cu bănci şi ministere vizate şi, pentru prima dată, cu forţele de ordine folosind gloanţe de cauciuc. În acea zi, mii de studenţi şi liceeni s-au alăturat mişcării ca urmare a unui apel la mobilizare naţională lansat cu trei zile înainte.
Fără un lider identificat, această mişcare a cerut iniţial anularea proiectului turistic, precum şi revizuirea legilor privind ariile protejate şi investiţiile strategice. Apoi au fost criticate condiţiile de predare şi lipsa de perspective, în condiţiile în care peste 1,5 milioane de locuitori au părăsit ţara după 1990.
În prezent, în Albania trăiesc aproximativ 2,3 milioane de locuitori.
Timp de luni de zile, protestatarii au mărşăluit paşnic în fiecare zi prin Tirana, oprindu-se în faţa birourilor prim-ministrului, aflat la putere din 2013, pentru a-i cere demisia.
În această săptămână, scaunele roşii puse de mişcarea de protest în faţa sediului guvernului ca o invitaţie la dialog au rămas goale. Sâmbătă dimineaţa a fost difuzat un videoclip în care se putea vedea o masă de beton improvizată, înconjurată de două perne, cu un mic panou aşezat pe fiecare pe care se putea citi cuvântul "dialog".
Liderul socialist Edi Rama denunţă acum "un război hibrid", o violenţă "orchestrată de mâini antrenate în acest scop şi alimentată din exterior, de actori străini". El a publicat o listă cu aproximativ 40 de persoane, indicate prin iniţiale, dar cu fotografii, pe care le prezintă ca fiind participante la violenţe.
De asemenea, premierul Rama a menţionat dorinţa sa de a crea un fişier al participanţilor violenţi într-un "registru special" pentru a împiedica aceste persoane să călătorească în ţările UE.
"Nu suntem infractori", susţine Arta Lita, o tânără de18 ani.
"Pur şi simplu vrem o viaţă mai bună pentru părinţii noştri, pentru noi înşine", spune ea, "un viitor în ţara noastră care se prăbuşeşte sub povara corupţiei" şi unde salariul mediu brut ajunge la aproximativ 930 de euro.
