Proteste în Grecia împotriva prezenței bazelor americane

Mii de greci au manifestat joi la Atena şi în alte oraşe elene împotriva războiului, a bazelor americane în această ţară şi a prelungirii acordului militaro eleno-american care a fost dezbătut în aceeaşi zi şi aprobat în cele din urmă de parlament, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Marşul organizat de sindicate, partidul comunist KKE şi stânga extraparlamentară, s-a transformat totodată într-o acţiune împotriva participării Greciei - prin intermediul livrărilor de material militar - la "războiul imperialist" în Ucraina "în numele SUA, NATO şi UE".

Manifestanţii au parcurs tot centrul Atenei până în piaţa Syntagma, unde se află parlamentul şi unde se desfăşura şedinţa legislativului.

Dimineaţa, circa o sută de susţinători ai KKE au afişat de pe Acropola din Atena pancarte uriaşe, în limbile greacă şi engleză, pe care se putea citi: "Nu războiului, nu participării, nu bazelor morţii".

În dezbaterea din legislativ, premierul conservator Kyriakos Mitstotakis a insistat că prelungirea acestui acord, semnat în 1990, are importanţă strategică pentru că include protejarea integrităţii teritoriale şi a drepturilor suverane ale Greciei, în conformitate cu Legea Mării ( legislaţie adoptată de Grecia pentru extinderea apelor sale teritoriale de-a lungul coastei de vest de la 6 la 12 mile marine - n.r.), ceea ce guvernul elen percepe a fi un sprijin ferm în conflictul dintre Grecia şi Turcia, ambele ţări membre ale NATO.

În schimb, în documentul de convocare a marşului, liderii manifestanţilor au apreciat că acordul nu are ca scop să apere interesele poporului elen, ci reprezintă "o participare şi mai profundă la planurile periculoase ale SUA şi NATO de a se înfrunta cu China şi Rusia în lupta pentru controlul bogăţiilor, energiei şi rutelor de transport".

Acordul în cauză are o valabilitate de cinci ani, însă odată scursă această perioadă, se va prelungi pe termen nedeterminat, câtă vreme niciuna dintre părţi nu-şi exprimă dorinţa de a-l rezilia. Această prelungire tacită, împreună cu numărul mai mare de baze aeriene şi maritime (încă patru - n.r.) pe care SUA le-ar putea folosi reprezintă unele dintre punctele cele mai criticate de partidele de opoziţie.

Mitsotakis a insistat că toate bazele vor continua să se afle sub administrare elenă, iar SUA vor finanţa îmbunătăţirea instalaţiilor.

Ratificarea de către parlament - prelungirea propriu-zisă a fost semnată în octombrie 2021 la Washington - se produce cu câteva zile înainte de vizita lui Mitsotakis în SUA, unde se aşteaptă să primească sprijinul explicit al preşedintelui Joe Biden în disputa cu Turcia, într-un moment în care relaţiile cu Ankara s-au tensionat din nou, după câteva luni de calm.

Totuşi, potrivit unor informaţii difuzate de cotidianul american The Wall Street Journal, administraţia Biden tocmai ar fi decis să dea undă verde vânzării de rachete cu rază medie de acţiune către Turcia, să permită lucrări de mentenanţă la echipamentele militare şi, mai ales, ar planifica să modernizeze avioanele de luptă F-16 din flota turcă, lucru care a deranjat Atena, scrie EFE.

Liderul opoziţiei, fostul premier de stânga Alexis Tsipras, i-a cerut fără succes lui Mitsotakis să suspende ratificarea acordului eleno-american până când va obţine promisiunea lui Biden că SUA nu vor ajunge la un acord cu Turcia pe tema avioanelor de luptă F-16.

Reuters informează că premierul elen urmează să se întâlnească luni cu Biden, la Casa Albă, iar cei doi lideri vor aborda teme precum războiul din Ucraina, criza energetică şi tensiunile din Marea Mediterană. Mitsotakis se va adresa Congresului SUA la 17 mai.