Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că aproximativ 700.000 de militari ruşi participă în prezent la ofensiva din Ucraina, transmite France Presse, informează Agerpres.
''Avem aproape 700.000 bărbaţi în zona operaţiunii militare speciale'', a declarat Putin într-o întâlnire televizată cu soldaţi decoraţi pentru faptele lor de arme, folosind termenul oficial pe care Moscova îl utilizează pentru agresiunea neprovocată lansată în februarie 2022 contra Ucrainei.
În decembrie, preşedintele rus a menţionat că 617.000 de militari ruşi sunt implicaţi în ofensiva din Ucraina.
Rusia nu a evocat pierderile sale umane pe frontul din Ucraina. Cel mai recent bilanţ, datând din septembrie 2022, era de 5.937 de soldaţi ruşi căzuţi pe front.
Însă numărul avansat de analişti independenţi şi de serviciile de informaţii occidentale pentru aceste pierderi se ridică la cel puţin câteva zeci de mii de morţi. De partea sa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile militare ale ţării sale la 31.000 de morţi.
Putin vrea pace
Preşedintele rus Vladimir Putin a stabilit vineri, de facto, capitularea Ucrainei drept condiţie a unor negocieri, cu o zi înainte de un summit în Elveţia, consacrat mijloacelor de a se ajunge la o pace, de la care Rusia a fost exclusă, relatează AFP, conform News.ro.
Liderul de la Kremlin, a cărui armată a preluat iniţiativa pe câmpul de luptă împotriva forţelor ucrainene care duc lipsă de oameni şi muniţie, cere ca Kievul să-şi abandoneze ambiţia de a adera la NATO şi să-şi retragă forţele din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.
Putin offers a ceasefire in the event of the withdrawal of Ukrainian forces from the Donetsk, Luhansk, Zaporizhzhia and Kherson regions, within their administrative borders (most of which Russia does not control and actually withdrew from after a defeat of Russian formations,… pic.twitter.com/aEdNkvVDaE
— WarTranslated (Dmitri) (@wartranslated) June 14, 2024
”Imediat ce Kievul (...) va începe retragerea efectivă a trupelor şi ce va notifica abandonarea planului său de aderare la NATO, noi vom da imediat, în acelaşi minut, ordinul încetării focului şi începerii negocierilor”, le-a spus Vladimir Putin cadrelor Ministerului rus de Externe.
El a subliniat din nou că vrea o Ucraină ”neutră, nealiniată. fără arme nucleare, demilitarizată şi denazificată”.
Aceste revendicări constituie de facto o cerere de capitulare a Ucrainei, al cărei obiectiv este să-şi restabilească integritatea teritorială şi să-şi menţină suveranitatea.
Moscova deţine iniţiativa pe front, însă armata rusă, care a suferit pierderi considerabile de doi ani, nu reuşeşte să străpungă liniile ucrainene şi să obţină un avantaj decisiv în Ucraina.
Kremlinul a proclamat încă din septembrie 2022 anexarea a patru regiuni în sudul şi estul Ucrainei, în afară de cea a Crimeei, în 2014.
PUTIN DENUNŢĂ UN ”FURT”
Vladimir Putin a insistat vineri asupra faptului că Ucraina ar trebui să predea Rusia toate aceste teritorii, în pofida faptului că Moscova le ocupă doar parţial şi că în ele se poartă lupte crâncene.
Preşedintele rus a denigrat summitul păcii, de la care Rusia a fost exclusă, prevăzut în Elveţia sâmbătă şi duminică, la iniţiativa Ucrainei.
Kievul speră ca cele 90 de delgaţii prezente să ajungă la un consens în vederea creşterii presiunilor asupra Rusiei şi izolării acesteia.
Putin a respins o ”stratagemă de detunare a atenţiei întregii lumi” de la adevăraţii responsabili ai conflictului, adică, în lectura sa, Ucraina şi Occidentul.
Mihailo Podoliak, un consilier al preşedinţiei ucrainene, a subliniat că revendicările ruse se ”lovesc de bunul simţ” şi constiuie ”o ofensivă împotriva dreptului internaţional”.
Vladimir Putin a denunţat şi decizia de joi a G7 de a garanta un împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei cu viitoarele dobânzi ale activelor ruseşti blocate de la începutul ofensivei ruse.
”Ţările occidentale au îngheţat o parte a activelor ruseşti şi a rezervelor de devize. Iar acum ei se gândesc la o bază juridică prin care să şi le însuşească definitiv”, a declarat el, ”chiar dacă înfrumuseţăm lucrurile, furtul rămâne furt şi nu va rămâne nepedepsit”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că este ”corect ca Rusia să fie cea care plăteşte”, dar a cerut G7 să confişte pur şi simplu active ale Băncii centrale a Rusiei în valoare de 300 de miliarde de euro, îngheţate de Occident de doi ani, lucru pe care aceştia refuză să-l facă din motive juridice.
MĂRTURISIRE-SURPRIZĂ
Preşedintele rus a făcut o dezvăluire-surpriză despre obiectivele primelor zile ale asaltului, după ce a spus întotdeauna că ofeniva sa nu viza să cucerească teritoriu ucrainean.
Vineri, el a declarat că unul dintre obiectivele sale era să cucerească Mariupolul, un oraş portuar care a fost suspus unui asediu înfiorător în 2022, şi că altul era să oblige Ucraina să-i cedeze un pod terestru prin sudul ţării pentru a lega Rusia şi Crimeea anexată.
Putin a declarat că ”nu a exclus” să lase Kievului suveranitatea în sudul ţării, ”cu condiţia însă ca Rusia să dispună de o legătură solidă cu Crimeea”.
El a povestit că această revendicare a fost notificată la 5 martie 2022 unui oaspete de marcă, care-şi propunea serviciile de mediator.
Preşedintele rus nu a dezvăluit numele acestui responsabil, însă, în acea zi, premierul israelian de la acea vreme, Naftali Bennett, s-a aflat la Kremlin.
Comentează